Acţiunile băncilor din zona euro se prăbușesc

Acţiunile băncilor din zona euro au înregistrat joi scăderi semnificative, după ce forţele ruseşti au atacat ţinte din Ucraina, iar Occidentul a promis că va adopta noi sancţiuni împotriva Moscovei, transmite Reuters.

Indicele bursier pentru băncile din zona euro este în grafic pentru a înregistra cea mai slabă zi din martie 2020, când pieţele financiare erau afectate de informaţiile privind pandemia de COVID-19. Joi la prânz, indicele a scăzut cu 8,6%, ştergând toate câştigurile din 2022.

În timp ce mai multe bănci internaţionale şi-au redus operaţiunile din Rusia în ultimii ani, UniCredit SpA, Societe Generale şi Raiffeisen Bank International AG sunt în continuare cele mai mari bănci europene prezente pe piaţa rusească.

Indicele bursier pentru băncile din Italia înregistra un declin de peste 9%, titlurile UniCredit au scăzut cu 11,4%, în timp ce acţiunile altor bănci europene cu expunere la Rusia, precum Societe Generale, Raiffeisen Bank şi ING, au înregistrat scăderi între 8% şi 20%.

Liderii Uniunii Europene se vor reuni joi după-amiază, în cadrul unui Consiliu European extraordinar, pentru a discuta despre noi sancţiuni „masive şi severe’” împotriva Rusiei, care sunt în curs de finalizare şi vor fi adoptate „rapid’”. Noile sancţiuni propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene.

#zona euro #bănci #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.