Hackerii din grupul Anonymous a declarat sâmbătă ''război cibernetic'' Rusiei şi preşedintelui Vladimir Putin

Hackerii din grupul Anonymous a declarat sâmbătă ”război cibernetic” Rusiei şi preşedintelui Vladimir Putin după invazia rusă în Ucraina şi au cerut Moscovei să-şi retragă trupele din această ţară, în caz contrar vor fi executate atacuri cibernetice asupra principalelor website-uri ale guvernului rus, transmite agenţia EFE.

”Grupul Anonymous este în stare de război cibernetic împotriva guvernului rus”, au anunţat hackerii pe contul lor de Twitter, iniţiativă salutată imediat de ministrul ucrainean titular al portofoliul digitalizării, Mihailo Fedorov, care a descris acţiunea hackerilor drept o ”operaţiune specială” împotriva Rusiei.

În mesajul său, hackerii Anonymous au ţinut să-i amintească preşedintelui Putin că au reuşit să sustragă mai demult date ale Ministerului Apărării rus, care acum pot fi accesate liber pe internet. Hackerii l-au mai ameninţat pe liderul de la Kremlin cu dezvăluirea unor informaţii ”demolatoare” pe care el a reuşit să le ascundă până în prezent.

Rusia şi mass-media ruse de stat s-au confruntat de altfel cu mai multe atacuri cibernetice după ce joi armata rusă a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei, precedată de un atac cibernetic masiv împotriva acestei ţări.

#haker #atac #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.