Germania renunță la embargo și anunță că va livra arme Ucrainei. „Este de datoria noastră să sprijinim Ucraina”

26 Feb. 2022, 21:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2022, 21:28 // Actual //  bani.md

După ce a invocat anterior o „responsabilitate istorică” prin refuzul de a vinde arme Ucrainei în cazul unui război cu Rusia, cancelarul german Olof Scholz anunță că guvernul de la Berlin va trimite Ucrainei rachete sol-aer și arme antitanc după ce aramta lui Vladimir Putin a atacat Ucraina.
Germania va livra Ucrainei „cât mai repede posibil” 1.000 de lansatoare de rachete şi 500 de rachete sol-air de tip Stinger pentru a ajuta această ţară să facă faţă invaziei armatei ruse, a anunţat sâmbătă guvernul de la Berlin, citat de BBC News.

Mișcarea marchează o schimbare majoră de abordare față de politica consecventă de lungă durată a Germaniei prin care interzicea exporturile de arme către zonele de conflict.

„Agresiunea rusă împotriva Ucrainei marchează o schimbare de epocă, ea ameninţă ordinea postbelică stabilită. În această situație, este de datoria noastră să sprijinim Ucraina cât mai bine în apărarea ei împotriva armatei invadatoare a lui Vladimir Putin”, a declarat cancelarul Olof Scholz.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit a transmis că Germania va începe să furnizeze Ucrainei arme din stocurile Bundeswehr (Armata germană), transmite Agerpres.
Totodată, guvernul german a autorizat Estonia să livreze Ucrainei mai multe echipamente de artilerie din stocurile vechi ale Germaniei de Est. Anterior, Germania autorizase Ţările de Jos să livreze 400 de unităţi de armament antitanc de fabricaţie germană către Ucraina, într-o revenire asupra interdicţiei pe care o impusese asupra trimiterii de armament letal în zone de conflict.

Artileria trimisă în Estonia este formată din tunuri Howitzer care au fost livrate iniţial Finlandei de Bundeswehr, în anii 1990, sub anumite condiţii şi ulterior au ajuns la Estonia. Acordul dintre Finlanda şi Estonia stipulează că Germania trebuie să fie de acord cu transferul.

Tunurile Howitzer sunt model D-30 cu calibrul de 122 milimetri, produs de Uniunea Sovietică la jumătatea anilor 1950. Fosta Armată Naţională Populară din fosta RDG avea peste 400 de arme de acest tip.
Potrivit Ministerului Federal al Economiei şi Protecţiei Climatice, tot sâmbătă a mai fost autorizat şi exportul către Ucraina a 14 vehicule cu blindaj superior. Vehiculele sunt folosite pentru protecţie personală şi, dacă este nevoie, pentru scopuri de evacuare, a anunţat ministerul german.

În plus, până la 10.000 de tone de combustibil urmează să fie livrate Ucrainei via Polonia.
Sâmbătă dimineaţa, guvernul german a livrat un transport de 5.000 de căşti de protecţie pe care le-a promis luna trecută armatei ucrainene, măsură care a fost primită cu ironie de cei care îşi exprimau părerea că Berlinul trebuie să facă mai mult.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.