Italia ar putea să-și reactiveze centralele pe cărbune: Ne pregătim pentru o economie de război

Guvernul italian a aprobat luni măsuri de urgenţă vizând o eventuală penurie de gaze din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, între care opţiunea de a-şi redeschide centralele care funcţionau pe bază de cărbuni, relatează France Presse.

Cu scopul de a diminua consumul de gaze, Italia ar putea – „dacă va fi necesar” – să recurgă la „maximizarea producţiei” de energie „pornind de la alte surse”, potrivit unui comunicat publicat în finalul Consiliului de miniştri.

„Ne pregătim pentru o economie de război, cu speranţa că acesta nu va veni”, a declarat la Rai Radio1 subsecretarul pentru afaceri externe Manlio Di Stefano. „A te pregăti pentru o economie de război înseamnă că în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze provenind din Rusia, Italia va trebui să fie pregătită să-şi pornească şi centralele pe cărbuni”, a declarat el.

Rusia a lansat joi o invazie în Ucraina, provocând o undă de şoc internaţională şi declanşând o serie de sancţiuni economice din partea Occidentului împotriva Moscovei.

Cu scopul de a reduce dependenţa Italiei de gazele ruseşti, „redeschiderea centralelor pe bază de cărbuni ar putea fi necesară pentru a acoperi o eventuală penurie de moment”, indicase vineri şeful guvernului Mario Draghi.

Italia, care importă circa 90% din gazele pe care le consumă, este una dintre ţările europene cele mai dependente de gazele ruseşti. Aproximativ 45% din gazele importate de peninsulă provin din Rusia, a precizat Draghi.

Ministrul de externe Luigi Di Maio s-a deplasat luni în Algeria pentru a discuta despre o creştere a furnizărilor de gaze provenind din această ţară nord-africană pentru a compensa o eventuală scădere din partea rusă.

Şase centrale pe bază de cărbuni încă în activitate în Italia erau destinate să-şi oprească orice activitate în 2025, în cadrul tranziţiei energetice. În prezent, acest combustibil poluant contribuie la circa 5% din consumul de electricitate în Italia.

„Dacă aprovizionarea cu gaze este întreruptă, vom avea două săptămâni de deplină autonomie, două săptămâni fără industrie, iar apoi obscuritate totală”, a avertizat Manlio Di Stefano.

Guvernul a aprobat între altele cu „titlu preventiv” adoptarea „în caz de urgenţă” a unor „măsuri vizând să crească oferta de gaze” şi „să reducă cererea de gaze”.

#centrale pe carbune #economie de razboi #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.