Orașul miliardelor interzice accesul rușilor. Oligarhii, loviți unde îi doare cel mai tare

Principatul Monaco s-a alăturat celorlalte state europene care au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei. Guvernul monegasc a luat o astfel de măsură în cursul zilei de luni. Lovitura este foarte dură pentru oligarhii ruși care dețin în principat multe proprietăți și active foarte scumpe.

Guvernul Principatului Monaco a anunțat, luni după-amiază, că a adoptat „fără întârziere” o decizie prin care a înghețat activele și conturile oligarhilor rusi. Astfel, orașul stat în care își au rezidență marii miliardari ai lumii, inclusiv ruși, se alătură Uniunii Europene în demersul de sancționare a Rusiei.

De altfel, oficialii guvernamentali au indicat deja că Monaco are datoria de a face acest lucru, deoarece ține de obligațiile sale internaționale.

„În conformitate cu angajamentele sale internaționale, Principatul a adoptat și a pus în aplicare, fără întârziere, proceduri de înghețare a fondurilor și sancțiuni economice identice cu cele luate de majoritatea statelor europene”, se arată într-un comunicat de presă citat de News.mc.

Aceasta a fost prima declarație oficială a Principatului Monaco de la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei, joi, 24 februarie.

Lovitura este în principal pentru oligarhii ruși care dețin conturi și proprietăți în Monaco. Aceștia nu vor avea acces la ele și nu le vor mai putea utiliza.

Totodată, Elveția a renunțat și ea la neutralitate și se alătură sancțiunilor impuse de occident Federației Ruse care a atacat Ucraina. Elveția a blocat accesul miliardarilor ruși la conturile pe care le dețin.

Potrivit ultimelor date, pasivele băncilor elveţiene faţă de clienţii ruşi erau de 23 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea din 2021. Din această sumă, 21,4 miliarde de dolari sunt sub formă de depozite. Totodată, trebuie spus că oligarhii ruşi dețin participații la mai multe companii elvețiene importante.

În plus, 80% din tranzacţiile cu petrol şi gaze ruseşti se realizează în Elveţia, potrivit estimărilor citate de presa elveţiană.

#Mpnaco #mliardari #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.