Tesla a implementat un nou sistem de stocare a energiei în Alaska. Este mai puțin dependent de combustibilii fosili

În Peninsula Kenai din Alaska, un nou proiect al Tesla aduce o alternativă mai durabilă la turbinele cu gaz care alimentează regiunea patru luni pe an.

Electrek a raportat că 37 dintre Megapack-urile Tesla, cel mai recent și cel mai mare produs de stocare a energiei al companiei, au fost acum implementate. Proiectul a fost anunțat pentru prima dată în 2019 de Homer Electric, o cooperativă de utilități electrice cu sediul în Alaska, care a lucrat în colaborare cu Tesla.

Homer Electric îl consideră un înlocuitor mai durabil pentru turbinele cu gaz pe care comunitatea le folosea de mult, în plus față de faptul că o ajută să prevină viitoarele întreruperi de curent. Cooperativa s-a confruntat cu două întreruperi majore în ultimele luni, o îngrijorare deosebită când temperaturile din peninsulă pot scădea sub -30°C.

Homer Electric speră, de asemenea, că proiectul deschide calea pentru mai multe inițiative de energie regenerabilă, spunând că instalația Megapack „oferă un mare beneficiu secundar de deschidere a ușii către proiecte de energie regenerabilă intermitentă care altfel ar fi extins activele actuale de generare termică”, a raportat Electrek.

#Energie #stocare #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.