(DOC) România ar putea introduce săptămâna de lucru de patru zile. Un proiect de lege ar urma să modifice Codul Muncii

Săptămâna de lucru de patru zile, trendul care a devenit destul de popular în lume, ar putea să fie implementat și în România. În acest sens a fost înaintat proiect de lege care ce propune modificare Codului Muncii.

Potrivit presei din România, un proiect de lege care ar urma să modifice Codul Muncii este supus deja dezbaterii publice. România ar urma să treacă de la un program de lucru de 5 zile, cât este în prezent, la unul de 4 zile.

În prezent, săptămâna de lucru în România este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Numărul de ore pe zi va putea fi și de 10 ore, în măsura în care se va respecta durata celor 40 de ore pe săptămână.

„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.”

Repartizarea săptămânii de lucru va fi stabilită în comun acord între angajat și angajator. Așadar, modificarea nu va însemna automat o impunere a unui sistem de lucru de patru zile.

#angajator #angajat #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.