Prețul metalelor a atins maxime istorice. Aluminiul a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe tonă

Luni, prețul metalelor și-a continuat tendința de creștere. Astfel, aluminiul a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe tonă iar cuprul a atins un nou maxim istoric.

În jurul orei 8:00 GMT, tona de aluminiu cu livrare la trei luni a urcat până la 4.073,50 dolari la bursa de metale de la Londra (London Metal Exchange, LME). Tona de cupru era cotată la 10.777 dolari, după ce anterior a atins un nou maxim istoric de 10.845 dolari.

Cotaţia nichelului a înregistrat o creştere de peste 25%, până la 36.800 de dolari pe tonă, însă în cazul acestui metal nu au fost atinse, deocamdată, maximele istorice stabilite în 2007.

De asemenea, situaţia din Ucraina a impulsionat şi cotaţia aurului, o valoare de refugiu tradiţională, care a depăşit luni pragul de 2.000 de dolari uncia, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna septembrie 2020.

Amintim că a crescut și cotația petrolului la bursele internaționale. Preţul barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului a urcat duminică seara până la 140 de dolari, în apropiere de maximumul istoric de 147,50 dolari atins în luna iulie 2008.

#aluminiu #cupru #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi