NY Times: Statele Unite au construit un adevărat pod aerian, aprovizionând Ucraina cu armament prin Polonia și România

The New York Times, citat de bizday.ro vorbește despre aprovizionarea cu armament a Ucrainei ca fiind o cursă contra cronometru care amintește de podul aerian din timpul blocadei Berlinului (1948). De data aceasta aprovizionarea se face prin Polonia și România, de unde armamentul este transportat pe cale terestră în Polonia.

“În mai puțin de o săptămână, SUA și NATO au trimis peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, după ce au fost anterior descărcate în aceste două țări din avioane militare de marfă gigantice. Până acum, forțele ruse au fost prea ocupate în alte părți ale Ucrainei ca să mai poată ținti liniile de aprovizionare cu armament, dar probabil asta nu va dura”.

Potrivit cotidianului american, acestea sunt doar cele mai vizibile contribuții. Ascunse în baze militare din Europa de Est, forțele US Cyber Command, contracarează atacurile cibernetice și comunicațiile digitale ale Rusiei. Este greu de spus care este însă măsura succesului acestora.

În Washington și în Germania, serviciile de informații coroborează fotografiile obținute din satelit cu interceptările electronice ale comunicațiilor unităților militare rusești, pentru a putea transmite rapid informații militarilor ucraineni.

SUA caută modalități să livreze avioane Ucrainei

Potrivit NY Times, SUA caută o modalitate prin care Polonia să transfere în Ucraina o flotă de avioane de luptă MIG-29 de fabricație sovietică. Înțelegerea este condiționată de a oferi Poloniei la schimb avioane F-16, o operațiune complicată de faptul că SUA au promis o parte dintre aceste avioane Taiwanului, unde Statele Unite au interese strategice mai mari.

Liderii polonezi au negat un astfel de acord și nu este clar cum ar putea ajunge aceste avioane de vânătoare în Ucraina, fără ca acestea să fie doborâte de aviația rusă. De altfel, un avertisment destul de ambiguu a fost transmis duminică de Ministerul rus al Apărării, care, menționând România, a spus că statele care ar permite aviației ucrainene să opereze de pe aeroporturile lor ar fi considerate beligerante. NY Times observă că în comunicatul respectiv se spune că “orice utilizare ulterioară împotriva forțelor armate ruse a unor avioane plecate de la baze din alte țări poate fi considerată ca implicarea acestor state în conflictul armat”.

Pentagonul apreciază că forțele armate ucrainene folosesc extrem de eficient echipamentele furnizate de țările NATO, iar rușii sunt și ei surprinși de modul în care acestea au încetinit avansarea armatei lor în Ucraina.

Războiul cibernetic abia a început

Dar deși acest război are toate elementele unui clasic, războiul cibernetic abia a început. Nu este clar dacă ineficiența atacurilor cibernetice rusești este cauzată de faptul că americanii s-au preocupat de întărirea răspunsului cibernetic al Ucrainei, după atacurile rusești asupra rețelei lor electrice din 2015 și 2016, sau pur și simplu rușii încă păstrează arme cibernetice în rezervă.

Potrivit The NY Times, deși operațiunile cibernetice sunt ținute în cel mai mare secret, este clar că acestea au țintit activitățile GRU (serviciul de spionaj militar al Rusiei), pentru a încerca să le neutralizeze activitatea. Din punct de vedere juridic, este greu de spus dacă pe “acest teritoriu nou, SUA sunt în cobeligeranță. Prin interpretarea legilor americane privind conflictele cibernetice, SUA pot întrerupe temporar capacitățile rușilor de răspuns cibernetic fără a se considera că au comis un act de război. Dar o întrerupere permanentă este mai problematică. După cum recunosc experții, atunci când un sistem rusesc se prăbușește, unitățile ruse nu știu dacă este temporar sau permanent, sau dacă Statele Unite sunt responsabile”.

Și împărtățirea informațiilor secrete cu ucrainenii este periculoasă, mai arată cotidianul american. Oficialii SUA sunt convinși că armata și agențiile de informații ale Ucrainei sunt penetrate de spionajul rusesc, așa că au grijă să nu distribuie informații brute care ar dezvălui surse. În plus, SUA încearcă să nu ofere Rusiei posibilitatea de acuza că SUA sau NATO s-au angajat împotriva sa.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi