Războiul care îi dă frisoane lui Putin. Armand Goșu: Rusia nu mai are cum să învingă. A pierdut din a patra zi

07 Mart. 2022, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mart. 2022, 13:59 // Actual //  bani.md

Istoricul român al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu a explicat cele două senarii probabile pentru conflictul ruso-ucerainean.

Două sunt scenariile probabile. Până acum câteva zile poate că nimeni nu ar fi luat în calcul scenariul unei victorii ucrainene. Rezistența ucranenilor este atât de mare. Ucrainenii, chiar dacă pierd unele orașe, reușesc să reziste la Kiev, reușesc să-și păstreze principalele centre de putere. De fapt, asta este una dintre problemele Rusiei, nu a reușit să distrugă centrele de comandă în primele ore ale ofensivei rusești”, a declarat Armand Goșu într-un interviu la europafm.

„Și asta se vede pe teren pentru că armata ucraineană se coordonează destul de bine. Fiind obiectivul decapitarea politică a Ucrainei, faptul că Zelenski este liber, își desfășoară activitatea de președinte, instituțiile ucrainene supuse acestui asediu funcționează, nu este exclus scenariul în care în câteva săptămâni, poate câteva luni, presiunea internațională să fie atât de mare, sancțiunile să doară atât de mult încât Putin să-și retragă armatele din Ucraina și să încerce Rusia să păstreze Crimeea și Donbas mergând la niște negocieri de armistițiu cu cereri minime în fața Ucrainei. Acesta ar fi un scenariu”, a explicat Armand Goșu.

Întrebat dacă astfel Vladimir Putin moare acasă, Armand Goșu spune că: „Nu, înseamnă că el se salvează. El se salvează, dar se salvează pentru scurt termen și încearcă să nu moară, să nu fie omorât, să nu fie înlăturat violent”.

Al doilea scenariu explicat de Armand Goșu ar fi următorul: „Rușii reușesc să cucerească Kiev-ul, adică 4-6 săptămâni, război de guerrilla urbană, instalează un guvern marionetă – aduc pe Medveciuc, căruia Putin i-a boteza fiica cea mică – sau aduc pe Ianukovici, dar atunci va începe o insurecție puternică, insurecție care va dura câțiva ani, iar în cele din urmă Rusia va fi nevoită – în 2-3 ani – să-și retragă trupele din Ucraina și să încerce să păstreze Crimeea și Donbasul pentru Rusia, poate și alte teritorii, să spunem un Donbas ceva mai mare. Astea ar fi cele două scenarii”.

Că victoria ucraineană va veni în 6 săptămâni, în 8 săptămâni sau în trei ani, tot victorie ucraineană va fi. Rusia nu mai are cum să învingă. Rusia a pierdut războiul din a patra zi. Rusia ca să câștige războiul, trebuia să fie primită cu entuziasm de populație, Zelenski să fugă, elita politică de la Kiev pro-Occidentală trebuia să dispară sau ce mai rămânea din ea urma să fie denazificată – așa cum cere Putin”, a mai spus Armand Goșu.

„Lucru care nu s-a întâmplat. Chiar dacă Putin va pune mâna pe niște orașe importante. Chiar dacă va ocupa un teritoriu destul de mare. Ucraina este mult prea întinsă – are dimensiunile Franței. Ca să controlezi o țară, s-o ocupi și s-o controlezi ar însemna ca în fiecare sat tu trebuie să faci un post de jandarmi, să ai oameni. Ori asta ar însemna să aduci acolo câteva sute de mii de oameni. Nu au rușii atâtea rezerve”, a explicat Armand Goșu.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.