Alaiba „destructurează” businessul cămătarilor! Plafonează dobânda la creditele acordate de microfinanțare

09 Mart. 2022, 13:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2022, 13:12 // Actual //  bani.md

Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au examinat, în ședința de astăzi, un proiect de lege care prevede reglementarea principiilor de evaluare a bonității beneficiarului de credit și plafonarea ratei dobânzii aferente contractului de credit.

Scopurile inițiativei legislative sunt creșterea nivelului de protecție a consumatorilor de împrumuturi și consolidarea siguranței și credibilității sectorului financiar al țării.

Proiectul propune plafonarea ratei dobânzii de credit specificată în contractul de credit  – la maxim 50%. Totodată, celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată) care sunt incluse în costul total al creditului, cu excepția dobânzii, pe o zi de credit, nu vor fi mai mare de 0,04 procente din suma totală a creditului.

Documentul mai prevede obligația creditorilor de a evalua în mod corespunzător bonitatea consumatorilor, folosind toate informațiile disponibile. În caz contrar, debitorii ar putea fi scutiți de plata dobânzii, comisioanelor sau altor plăți către creditor, rambursând doar suma inițială a creditului.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni au întârzieri la plata creditelor față de Organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

”Prin proiectul de lege propus dorim să asigurăm responsabilitatea mutuală, o relație de parteneriat onest dintre consumatorul de împrumut și cel care oferă împrumutul – banca sau OCN”, a menționat Dumitru Alaiba.

În urma dezbaterilor, majoritatea membrilor Comisiei economie, buget și finanțe s-au pronunțat pentru proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv Legea privind activitatea băncilor și Legea cu privire la organizațiile de creditare nebancară.

Proiectul urmează a fi votat de către deputați, în cadrul ședinței plenare a Legislativului.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

13 Aug. 2026, 13:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Aug. 2026, 13:33 // Bani și Afaceri //  bani.md

Parlamentul a modificat discret legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, după ce autoritățile au obligat fondatorii FLYONE să-și vândă participațiile în baza unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian a fost atașat unui proiect care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice și reglementările din construcții.

Documentul poartă data de 17 iulie 2026, nu 30 iulie, scrie ZIUA.MD. La 30 iulie a fost datată Legea nr. 153/2026, în care amendamentul a fost inclus. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. Monitorul Oficial confirmă că modificarea a fost adoptată în cadrul unei legi prezentate public drept una despre sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și documentele normative în construcții.

Amendamentul intervine asupra articolului 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, utilizat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.

Vechea redacție interzicea realizarea investițiilor persoanelor despre care autoritățile dețineau probe că sunt implicate în acțiuni care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului”, astfel cum acesta era definit de articolul 4 alineatul (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.

Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. La adoptarea noului cadru, Parlamentul nu a modificat și trimiterea rămasă în Legea nr. 174/2021.

Potrivit documentului analizat de BANI.MD, chiar Radu Marian recunoaște existența breșei în argumentarea amendamentului. Deputatul scrie că intervenția este necesară „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Modificarea nu înlocuiește însă vechea trimitere cu una la Legea nr. 249/2025, așa cum au lăsat anterior să se înțeleagă reprezentanții Guvernului. Parlamentul a eliminat complet referința la orice definiție legală concretă.

Noua formulare prevede că nu pot realiza investiții persoanele în privința cărora autoritățile dețin probe și informații documentate că sunt implicate în „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Astfel, din text dispar atât cuvântul „deosebit”, care indica un prag mai ridicat de gravitate, cât și trimiterea la lista concretă a amenințărilor prevăzute de vechea lege. Efectul este o normă mai largă, care lasă autorităților un spațiu mai mare pentru a decide ce acțiune sau inacțiune constituie un pericol pentru securitatea statului.

Modificarea apare la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie prin care CEIISS a refuzat aprobarea investițiilor FLYONE și a dispus schimbarea controlului companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost adoptată după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că documentul face trimitere la o lege abrogată, dar a insistat că fundamentarea sa rămâne valabilă deoarece noua Lege nr. 249/2025 ar reglementa același domeniu. Amendamentul lui Marian arată însă că Parlamentul a considerat necesară o intervenție expresă pentru eliminarea trimiterii rămase fără suport normativ.

FLYONE a contestat pe 24 iulie deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea Legii nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.

Noua lege nu conține însă o dispoziție care să-i acorde efect retroactiv. Prin urmare, modificarea poate elimina problema pentru deciziile viitoare, dar nu validează automat actul emis pe 22 iunie. Legalitatea deciziei privind FLYONE urmează să fie apreciată în raport cu cadrul normativ existent la momentul adoptării sale, verdictul final aparținând instanței.

Nici amendamentul și nici argumentarea sa nu menționează compania FLYONE. Totuși, succesiunea evenimentelor, recunoașterea expresă a abrogării vechii legi și preluarea modificării într-un proiect fără legătură evidentă cu securitatea statului ridică semne de întrebare privind scopul și transparența intervenției legislative.

Redacția BANI.MD i-a solicitat un comentariu deputatului Radu Marian în privința amendamentului care vizează compania FlyOne, însă până la publicarea materialului acesta nu a venit cu vreo reacție.