VOX Corupția electorală, prin ochii cetățenilor: cum este perceput fenomenul în Republica Moldova

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 readuc în prim-plan discuția despre corupția electorală. Grupul de presă REALITATEA a ieșit pe străzile Chișinăului și a întrebat cetățenii dacă au auzit despre acest fenomen, dacă s-au confruntat cu el și cum cred că influențează viața politică a țării.

Unii au recunoscut că fenomenul există și este vizibil: „Sigur că persistă, sunt și dovezi, nu putem nega acest fapt. Din păcate, acest fenomen este susținut din afară, de Federația Rusă”, a spus un bărbat, menționând că a auzit și de cazuri concrete în care alegătorilor li s-au oferit bani.

Alții au subliniat că problema merge dincolo de mită directă: „Nu neapărat trebuie să fie prin bani sau bunuri materiale, chiar și prin aberații electorale. De exemplu, să promiți gaz la un preț imposibil de mic. Și asta este o formă de corupție electorală”, a afirmat un tânăr.

Cetățenii sunt de părerea că fenomenul este atât de adânc înrădăcinat, încât soluțiile rapide sunt greu de găsit:

„Lucrul acesta a pătruns foarte adânc în societate, în sufletul oamenilor, îndeosebi la cei sărăciți. Doar dacă societatea s-ar dezvolta economic, politic și social, atunci problema s-ar diminua de la sine”, a punctat un alt participant la sondaj.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025, când cetățenii vor alege cei 101 deputați ai Parlamentului prin vot proporțional pe liste de partid.

#corupție electorală #2025 #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.