Vodca „Stolichnaya” își schimbă numele. Anunțul miliardarului din spatele companiei

Vodca „Stolichnaya” își schimbă numele. Producătorul, miliardar născut în Rusia anunță că vodca va purta denumirea de „Stoli”. Decizia vine după ce Rusia a atacat Ucraina.

Producătorul vodcii „Stolichnaya” a anunțat că va renunța la actualul nume și va trece printr-un proces masiv de „rebranding”. Vodca va fi vândută doar sub denumirea „Stoli”, folosită în prezent de grupul care o produce.

Fondatorul companiei, miliardarul de origine rusă Iuri Șefler, a părăsit Rusia încă în anul 2000, din cauza opoziției sale față de regimul Putin, scrie CNN. „Stolichnaya” este produsă de fapt în Letonia, iar grupul Stoli face parte din concernul SPI, cu sediul în Luxemburg.

„Vechiul nume nu mai reprezintă corect această organizație. Mai mult ca orice, vreau ca „Stoli” să însemne pace în Europa și solidaritate cu Ucraina”, a declarat Șefler.

De asemenea, compania a anunțat că va folosi doar alcool produs în Slovacia, pentru ca vodca să fie „100% nerusească”. În semn de solidaritate, Stoli s-a angajat să trimită ajutoare umanitare în Ucraina.

Sorry @Stoli lovers. No more.

🇺🇦🇺🇸 pic.twitter.com/5y2TWP8feK

— Magic Mountain (@SkiMagicVT) February 24, 2022

#vodca #compaie #producator #afacere #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.