Crește prețul la carburanți! Guvernul anunță ajutor pentru transportatori și agricultori

09 Mart. 2022, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Mart. 2022, 17:42 // Actual //  MD Bani

Majorarea galopantă a prețurilor la carburanți determină autoritățile să ia măsuri suplimentare de ajutor a categoriilor afectate. Potrivit prim-ministrei Natalia Gavrilița, primii care vor beneficia de ajutor vor fi agricultorii și transportatorii, scrie Realitatea.md.

Premiera Natalia Gavrilița spune că majorarea fără precedent a prețurilor la carburanți din Republica Moldova este determinată de majorarea prețurilor la nivel international. Șefa Executivului spune că reducerea accizelor la carburanți nu reprezintă o soluție pe termen lung, iar din acest motiv, Guvernul va veni cu ajutor țintit pentru categoriile cele mai afectate de majorare.

„Am discutat măsurile pe care trebuie să le întreprindă Guvernul în contextul acestei creșteri a prețurilor la combustibil la nivel internațional. Noi trebuie să venim cu anumite produse țintite pentru cei care au cel mai mult de ajutor. Reducerea accizelor va fi repede compensată de noi creșteri, iar important este să-i ajutăm pe transportatori, pe agricultori și alte categorii care au nevoie cel mai mult de această susținere. Am solicitat Ministerului Agriculturii să vină cu un program țintit pentru agricultori și Ministerul Infrastructurii să vină cu un program pentru transportatori”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului spune că în cazul cetățenilor, nu există altă soluție decât majorarea lefurilor.

„Principalul instrument de ajutor al populației în contextul creșterii prețurilor este creșterea pensiilor și salariilor”, a mai spus prim-ministra Republicii Moldova

Realitatea.md amintește că pentru mâine, 10 martie, ANRE a anunțat că un litru de motorină va costa 25,02 lei, iar un litru de benzină 26,68. Aceasta este cea mai mare majorare pentru o singură zi. Astfel, motorina se va scumpi mâine cu 1,91 lei și benzina cu 0,99 lei.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.