CTP: Marea greșeală a lui Putin. Și-a scos Armata Roșie la vedere. A văzut o lume întreagă tigrul de hârtie

Cunoscutul ziarist român Cristian Tudor Popescu a vorbit despre starea armatei ruse, care a ieșit la iveală odată cu invazia Ucrainei. Gazetarul a opinat la digi24.ro despre starea precară a trupelor lui Putin, atât din punct de vedere tehnologic cât și psihologic. „Până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală”, spune CTP, care adaugă că „cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt”.

Ce s-a întâmplat cu Rusia, acum? Păi, s-a întâmplat următorul lucru: până să intre în Ucraina, Rusia deținea o armă psihologică foarte puternică, și anume Armata Roșie virtuală. Ca pe computer, în jocurile alea, Warcraft, sau ce se joacă pe acolo. „Noi suntem tancurile sovietice”, „noi suntem Armata Roșie, care strivim pe oricine în 24 de ore”…

Tigrul de hârtie la vedere

Eee, și acum, cea mai mare greșeală comisă de Putin este că a scos Armata Roșie la vedere, domne! Și a putut să vadă o lume întreagă ce e Armata Roșie, de fapt.

Și este, potrivit unei vechi expresii chinezești, pe care a consacrat-o Mao Zedong – „un tigru de hârtie”. Asta este! S-a văzut, vă dați seama că o lume întreagă, de experți, de analiști militari, toți au fost cu ochiul pe teatrul de operațiuni de acolo, și-au luat notițe…

Deci, este o armată inferioară, nu NATO, e mult până la NATO… probleme mari de logistică, probleme de strategie și în primul rând probleme tehnologice.

Armata rusă a arătat că este incapabilă să-și îndeplinească acest plan dement al lui Putin, de a cuceri Ucraina în 3 zile. S-a împotmolit literalmente acolo, n-a fost în stare să învingă Ucraina…

Sigur, avem destule date să spunem despre Putin că e nebun! Dar, ca în momentul ăsta, șefii armatei roșii să fie de acord cu atacarea NATO, după ce te-ai împotmolit în Ucraina… Deci n-ai fost în stare să-i îngenunchezi pe ucraineni, și să ataci NATO? Și știind foarte bine care sunt diferențele tehnologice, și așa ma departe… Să ataci NATO? Cum să faci așa ceva?

Butonul nuclear

Ce-i rămâne lui Putin, atunci, în situația asta? Îi rămâne butonul nuclear, care ce înseamnă? El e privit monolitic. Apeși și se distruge pământul. Nu e chiar așa! Mai sunt clase, subclase, trepte aici. Până să utilizezi o bombă – să spunem FF – adică fission-fusion, o bombă care are un miez de fuziune, care este înconjurat de un înveliș, ca amorsă, un înveliș de fisiune. Atunci, întâi explodează o bombă – să-i spunem atomică, cu fisiune, care produce o temperatură enormă, cât are nevoie să se anclanșeze fuziunea nucleară, și deci este activată bomba termonucleară din interior. E, așa ceva poate să distrugă o țară întreagă, și câteva bombe din astea distrug Pământul.

Dacă vorbim despre așa ceva, nu putem exclude. Având în vedere comportamentul lui Putin, așa ceva nu poate fi exclus. Dar dacă e vorba despre așa ceva, nu prea avem ce discuta. Ce să discutăm? C-o fi, c-o păți… Să luăm pastile de iod? Ce să facem? N-are sens să discutăm despre așa ceva, care presupune și distrugerea URSS-ului, ceea ce nu știu dacă vor accepta ceilalți doi, pentru că sunt trei acolo. Nu e numai Putin, e și Gherasimov, este și Șoigu. Sunt trei care au codurile. Toți trei trebuie să anclanșeze atacul nuclear, sau riposta nucleară.

Există însă soluții intermediare. De pildă, o bombă atomică tactică, sub o kilotonă, care poate să distrugă o zonă de 20-30 de kilometri, pe Kiev, de pildă.

#Armata Roșie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se mai confruntă cu riscuri iminente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, afirmă Benjamin Lakatos, directorul general al MET Group, într-un interviu publicat de hu.met.com. Potrivit acestuia, atâta timp cât rutele de transport – inclusiv gazoductul TurkStream – rămân funcționale, „nu există motive reale de panică nici în Republica Moldova, nici în restul Europei”.

CEO-ul uneia dintre cele mai active companii din piața energetică europeană a subliniat că perioada critică a fost depășită datorită mai multor factori: reducerea consumului de gaze, construirea de terminale LNG, creșterea capacităților de stocare și ierni mai blânde. Totodată, în urma crizei din 2022, UE a accelerat formarea unei piețe energetice integrate, cu mecanisme de preț și interconectivitate care au contribuit la menținerea stabilității.

În contextul Republicii Moldova, Lakatos a menționat intervenția de urgență a MET Group la începutul anului 2025, când oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina a lăsat aproximativ 350.000 de consumatori moldoveni fără sursă de energie în plină iarnă. „A fost o situație dramatică, dar am reușit să asigurăm livrarea de gaze într-un timp record, într-un efort cu dublă natură – umanitară și profesională. Moldova nu a fost lăsată în frig”, a afirmat el.

Totuși, directorul avertizează că, deși securitatea fizică a aprovizionării a fost asigurată, Europa – inclusiv Republica Moldova – continuă să se confrunte cu o problemă majoră de preț. „Gazul este semnificativ mai scump în Europa decât în SUA sau Asia, iar acest decalaj afectează grav competitivitatea economică a regiunii. În ultimii 20 de ani, UE a cheltuit 8.000 de miliarde de dolari pe importuri energetice – un cost uriaș.”

Pentru a reduce riscurile viitoare, Lakatos propune crearea unei bănci energetice europene, care să ofere stabilitate în perioade de criză, similar unei bănci centrale pentru piețele financiare. O astfel de instituție ar fi crucială pentru țări vulnerabile, precum Republica Moldova, unde capacitatea de reacție rapidă este esențială în fața oricărei perturbări externe.

MET Group, companie elvețiană activă în 17 țări, inclusiv în Europa de Est, este un jucător cheie în tranzacționarea, stocarea și furnizarea gazelor naturale. În ultimii ani, grupul a investit și în energie regenerabilă, însă nu consideră oportună abandonarea infrastructurii gaziere existente, ci dimpotrivă – susține o tranziție verde echilibrată, care să nu sacrifice securitatea sau competitivitatea.

„Credem într-o Europă puternică și stabilă, iar Moldova este parte din acest proiect. Conectarea pieței sale energetice la sistemul european trebuie accelerată, iar MET este pregătit să contribuie în continuare la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Benjamin Lakatos.