Agresiunea lui Putin nu este despre Ucraina. Nu vrea Rusia Mare, astea sunt povești, ci un cutremur geopolitic

Scopul lui Putin nu este despre Ucraina, nu e vorba aici de restabilirea Rusiei Mari, acestea sunt povești vechi, instrumente depășite. Scopul a fost de a schimba ordinea mondială, iar aceasta deja s-a schimbat, nu ne vom mai întoarce niciodată la viața de dinainte.

Vladimir Putin a creat un cutremur geopolitic, iar noi acum suntem prea preocupați de ce se întâmplă astăzi în Ucraina ca să mai înțelegem scara și magnitudinea acestui cutremur geopolitic declanșat odată cu războiul, spune profesorul Ofer Fridman, într-un interviu acordat SpotMedia.ro. Ofer Fridman predă studii de război, la King’s College din Londra. Are studii de istorie militară și securitate în Ierusalim și de contra-terorism, la Centrul Interdisciplinar Herzliya.

„Trebuie să înțelegem că Putin deja și-a atins, parțial, scopul. Iar scopul lui nu era despre Ucraina, nu e vorba aici de restabilirea Rusiei Mari sau ceva de genul. Acestea sunt povești vechi, instrumente depășite”, a explicat Ofer Fridman.

Potrivit lui, scopul a fost de a schimba ordinea mondială, iar aceasta deja s-a schimbat. Nu ne vom mai întoarce niciodată la viața de dinainte. Putin a creat un cutremur geopolitic, iar noi acum suntem prea preocupați de ce se întâmplă astăzi în Ucraina ca să mai înțelegem scara și magnitudinea acestui cutremur geopolitic declanșat odată cu războiul.

Ucraina și Rusia produceau împreună 40-50% din necesarul de cereale și de ulei pentru a hrăni Africa. Cine mai hrănește acum Africa? În acest moment e iarnă, ne bazăm pe recoltele din anul trecut, pe depozite, dar vine deja sezonul de însămânțare, ori dacă în Ucraina nu se mai cultivă nimic, nici nu va mai fi vreo recoltă.

Acolo unde hrana începe să lipsească vor apărea focare de instabilitate politică și vor fi mai multe conflicte și războaie, care vor amenința și mai mult rețelele de aprovizionare globală și așa mai departe. Nu e vorba doar despre transporturi, ci de crearea de materii prime. Așa cum în Africa, deși există zăcăminte bogate, din cauza instabilității politice, nu se poate realiza distribuția lor.

#agresiune #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În a doua jumătate a anului 2023, moldovenii au achitat unul din cele mai mari tarife la gazele naturale din Europa și cel mai mare din regiune, contată economistul Veceaslav Ioniță, care face referire la datele Eurostat.

Astfel în topul statelor din Europa cu cel mai scump gaz achita de consumatori a fost Lihtenștein – 1,70 euro per kwh. Pe locul doi este Suedia, cu n tarif de 1,27 euro per kwh. Pe locul trei se află Finlanda cu un tarif de 0,985 euro per kwh urmată de Slovaci și Luxemburg cu tarife de 0,961 euro kwh și 0,902 euro kwh.

Republica Moldova se află pe locul șapte cu un tarif de 0,827 euro pentru un kwh.

La capătul clasamentului, cele mai mici tarife la gaz le-au achitat locuitorii din Georgia – 0,0689 euro per kwh, Turcia – 0,337 euro kwh, Bulgaria – 0,0460 euro kwh și Bosnia Herțegovina – 0,0517 euro kwh.