Soluția propusă de Maia Sandu pentru creșterea livrărilor de gaze peste Prut

În timpul întâlnirii de miercuri, 16 martie, cu președintele Iohannis la Chișinău, șefa statului Maia Sandu a abordat problema livrărilor de gaze ale României peste Prut, spunând că gazoductul Iaşi – Ungheni nu acoperă toată necesitatea Republicii Moldova.
Maia Sandu a fost întrebată, miercuri, 16 martie, într-o conferinţă de presă, cât din necesarul Republicii Moldova ar acoperi folosirea la capacitate maximă a gazoductului Iaşi – Ungheni.

“Volumul pe care îl putem primi prin acest gazoduct nu acoperă toată necesitatea, dar este un volum important care poate să acopere necesitatea din centrul ţării. Şi vreau să vă amintesc că avem posibilităţi tehnice să aducem gaze în Republica Moldova şi pe la sudul Republicii Moldova. Capacităţile tehnice sunt, acum pentru noi este important să identificăm alternative de furnizare”, a declarat Maia Sandu.

România este pregătită să acorde suport pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean. Declarația a fost făcută de Klaus Iohannis după întrevederea pe care a avut-o miercuri, la Chișinău, cu Maia Sandu.
„Știm din propria experiență că drumul către integrarea europeană nu este ușor. Oricare drum, cât de lung nu ar fi, începe cu un pas. Din partea Republicii Moldova acest pas a fost făcut, prin semnarea solicitării de aderare. Acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, dar prin angajamentul actualei conduceri a Republicii Moldova față de construirea unui stat de drept și a unei societăți echitabile. Integrarea europeană este singura calea să asigure prosperarea economică și socială a Republicii Moldova. Ne este clar.

Situația tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există încă un conflict prelungit. Declar susținerea României pentru soluționarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea independenței și integrității Republicii Moldova, fără afectarea frontierelor recunoscute internațional și parcursului european”, a declarat liderul de la București”, a declara Iohannis.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Iohannis #sandu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.