Kremlinul vânează logo-urile occidentale: Adidas, L’Oréal și Levi’s intră pe lista neagră a taxelor

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #brand #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.