Autoritățile municipale au eșuat la transportul public: Tarife politizate, povară pentru buget și fără sistem integrat

Sunt patru probleme majore cu care se confruntă municipiul Chișinău legat de transportul public. Este vorba de politizarea tarifelor, subvenționarea anuală cu sute de milioane de lei din buget, lipsa unui sistem integrat și reducerea numărului de pasageri, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Prima problemă este povara enormă pe bugetul municipal, de unde transportul public este subvenționat foarte puternic. Dacă în 2011, din bugetul municipal s-au alocat pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a crescut de 14 ori, până la 700 de milioane lei și aceasta fără a ține cont de scumpirile la energia electrică și la carburanți. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanții, în acest an, 2022, subvenționarea transportului public va crește până la cel puțin 800 de milioane de lei. Este nevoie de descurajarea posesorilor de automobile prin introducerea unor plăți pentru parcare.

A doua problemă, afirmă economistul, sunt tarifele politizate, care până acum nu se stabileau având la bază o analiză economică, dar erau aprobate strict din raționamente politice. „Acest handicap, politizarea excesivă a tarifului la transportul public, se propune să treacă pe planul doi.

Analistul a mai menționat că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi este de 6 lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este mult mai mare, de aproape 10 lei.

A treia problemă, potrivit expertului, este lipsa unui sistem integrat. Astăzi este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport ca să ajungi dintr-un punct în altul și pentru fiecare deplasare trebuie cumpărat tichet.

A patra problemă, a remarcat economistul, este reducerea semnificativă a călătorilor. În 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri. Treptat numărul acestora a scăzut și în prezent sunt transportați anual circa 143 de milioane, crescând în această perioadă enorm de mult numărul celor care utilizează mașinile personale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#probleme #pret #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.