Rezervele uriașe de aur ale Rusei. Măsuri disperate luate la Moscova

Federația Rusă a re o rezervă de aur în sumă de 140 miliarde de dolari. Or, metalul scump este folosit de state ca o plasă de siguranță în perioadele de criză. Însă, Moscova nu-l poate vinde în schimbul valutei, după ce țara a fost lovită de sancțiunile occidentale.

Guvernul SUA a anunțat săptămâna trecută că interzice comerțul cu aur rusesc. Aliații europeni au introdus și ei sancțiuni similare, piața de aur din Londra interzicând toate lingourile din rafinăriile rusești. Departamentul de Trezorerie al SUA a declarat: „Persoanelor americane le este interzis să se angajeze în orice tranzacție – inclusiv tranzacții legate de aur – care implică Banca Centrală a Federației Ruse, Fondul Național de Avere al Federației Ruse sau Ministerul Finanțelor al Federației Ruse. ”

Într-o declarație citată de Business Insider, senatorul Angus King, independent din Maine, a declarat: „Livrarea masivă de aur a Rusiei este unul dintre puținele active rămase pe care Putin le poate folosi pentru a împiedica economia țării sale să scadă și mai mult. Prin sancționarea acestor rezerve, vom izola și mai mult Rusia de economia mondială și vom crește dificultatea campaniei militare din ce în ce mai costisitoare a lui Putin”.

Sancțiunile au redus acum piața, făcându-i incredibil de dificil pentru Rusia să-și descarce rezervele de aur pentru a strânge fondurile atât de necesare. Vorbind cu Bloomberg, Fergal O’Connor, lector la Cork University Business School din Irlanda, a spus: „De aceea și-au cumpărat aurul. A fost pentru o situație ca aceasta. Dar dacă nimeni nu îl va schimba cu tine, atunci nu contează”.

Rusia și-a petrecut ani de zile în construirea aprovizionării cu aur, extinzând-o de până la șase ori de la mijlocul anilor 2000; țara găzduiește acum al cincilea cel mai mare depozit din lume, evaluat la aproximativ 140 de miliarde de dolari. În urma prăbușirii rublei pe piețele globale, mulți se așteaptă ca Rusia să încerce să vândă o parte din aur pentru a compensa.

Partenerul director al Grupului CPM, Jeff Christian, sugerează că Moscova ar putea privi spre Est și băncile din țări precum India și China pentru a vinde. „Ar putea să-l ridice cu reducere la piață”, a spus el potrivit Uniland News. Cu toate acestea, având în vedere actualele sancțiuni impuse de Regatul Unit, SUA și țările europene Rusiei, India și China – și orice altă țară – ar putea fi reticente în a ajunge la un acord.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rezerve #aur #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.