Agenții economici cu un consum sporit de gaz natural pot beneficia de compensații de la stat. Categoriile eligibile

Agenții economici cu un consum sporit de gaze naturale în procesul de producție pot deja beneficia de compensații din partea statului. Anunțul a fost făcut astăzi, 29 martie de către deputatul PAS, Radu Marian, făcând trimitere la Ministerul Economiei, scrie Realitatea.md.

Compensația va constitui 100% din diferența în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, dar nu mai mult de 1,5 milioane lei per consumator. Din suma compensată se va exclude compensarea pentru primii 500 m3 consumați lunar pentru care a fost efectuată compensarea direct în factură conform Dispoziției nr.3 din 1 februarie curent a CSE.

Compensațiile vor fi oferite consumatorilor non-casnici care procură de la furnizorii de gaze naturale și ale căror plăți pentru gazele naturale (fără TVA), consumate lunar, reprezintă cel puțin 5% din volumul de vânzări din luna respectivă.

Vor fi compensați agenți economici din următoarele domenii: cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor, creșterea păsărilor, prelucrarea și conservarea fructelor și a legumelor, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăiețeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare, fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor, fabricarea de covoare şi mochete, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blană, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croșetare, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnașament, prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea încălțămintei, fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă, fabricarea materialelor de construcții din argilă.

Deputatul afirmă că, pentru compensațiile acordate agenților economici, Guvernul va cheltui 120 de milioane de lei, bani care vor fi alocați în două etape a câte 60 de milioane.

Pentru a beneficia de compensare, agenții economic trebuie să depună o cerere prin intermediul portalului Ghișeului unic de raportare electronică.

Precizăm că, de compensații la consumul de gaz au beneficiat și consumatorii casnici pe parcursul lunilor rece a anului. Ultima lună de compensații a fost pentru luna martie. Pentru consumul din luna aprilie, cetățenii, nu vor mai beneficia de compensații din partea statului.

#gaz natural #agenti economici #compensatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.