Rusia în agonie! Moscova anunță că își retrage armata din zona Kiev și Cernihiv

Ministrul adjunct al Apărării de la Moscova Alexander Fomin a anunțat azi că armata rusă se va retrage din zona Kiev și Cernihiv. Numai că situația din teren este cu totul alta, decizia luată fiind singura normală din punct de vedere militar, și asta după ce Rusia a pierdut foarte multă tehnică militară și soldați în cele două zone.

Alexander Fomin, ministrul adjunct la Ministerul Forțelor Armate a declarat că Rusia a luat această decizie pentru a „crește încrederea reciprocă pentru negocierile viitoare, pentru a conveni și a semna un acord de pace cu Ucraina”.

Statele Unite observă că armata rusă a început reducerea activităţilor militare la periferia oraşului Kiev şi retragerea unor unităţi tactice, afirmă oficiali de la Washington, imediat după ce Rusia a anunţat această decizie.

Rusia a început retragerea anumitor unităţi din zona Kievului, inclusiv batalioane tactice. De asemenea, trupele ruse par să se retragă din nordul Ucrainei, concentrându-se în schimb pe menţinerea ocupaţiei asupra zonelor din est şi sud, au declarat, sub protecţia anonimatului, doi oficiali americani citaţi de postul de televiziune CNN.

Unul dintre oficialii americani avertizează însă să armata rusă probabil va continua atacurile cu avioane, rachete şi obuze în zonele din care se retrage. În plus, trupele ruse ar putea reveni în aceste zone.

Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, în contextul negocierilor din oraşul turc Istanbul, reducerea semnificativă a operaţiunilor militare la periferia Kievului şi în oraşul Cernigău (Cernihiv), situat în nordul Ucrainei. „Negocierile pe tema unui acord privind neutralitatea şi privind statutul non-nuclear al Ucrainei intră într-o etapă practică; pentru creşterea încrederii, s-a decis reducerea în mod radical a activităţilor militare în direcţia oraşelor Kiev şi Cernigău (Cernihiv)”, a declarat, la Istanbul, adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Domin. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a anunţat, potrivit cotidianului Le Figaro, că au avut loc „discuţii substanţiale” cu partea ucraineană.

Un oficial militar rus a semnalat, vineri, că Administraţia Vladimir Putin analizează posibilitatea limitării operaţiunilor militare doar la regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, ceea ce ar însemna o reducere a amplorii ofensivei militare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#armata #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.