Vestea mult așteptată de fermierii moldoveni: Ce a pregătit Guvernul pentru a-i salva din criză

Fermierii sunt într-o situație dificilă, în special urmare a scumpirii carburanților, întreruperea căilor de import-export prin Ucraina și creșterea prețurilor la întreaga gamă de servicii și produse necesare pentru înființarea plantațiilor agricole. Este vorba de echipamente, fertilizanți și semințe.

Prim-ministra Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, a declarat că în primul rând a fost majorat fondul de subvenționare la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2022 după ce va fi rectificat bugetul în perioada următoare. O creștere de 50% față de anul 2021.

Schimbăm logica subvențiilor. Dacă anterior banii erau acordați producătorilor mari, în acest an vor patru categorii. Este vorba de producătorii mari, medii, mici și micro. De susținere au nevoie nu doar deținătorii de miilor de hectare, ci și micii producători care la fel întimpină greutăți”, a precizat Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că a fost extinsă și aria de acordare a subvențiilor. Va fi compensată 30% din acciza la motorină. Va fi compensată dobânda pentru creditele în sumă de 200 mii de lei pentru mijloace circulante și dobânda la împrumuturile investiționale în sumă de 150 mii de lei.

Totodată, autoritățile vor majora plafonul de subvenționare până la 1,5 mil. de lei a instalațiilor pentru energia regenerabilă. Vor fi subvenționate planațiile multianuale cu soiuri înscrise doar în cataloagele UE fără să fie adoptate și la nivel național. Vom subvenționa practicile de eficiență energetică prin compensarea a 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă dar nu mai mult de 2000 de lei per hectar.

Vor fi încurajate investițiile, migranților și ale femeilor prin majorarea subvenției până la 20% în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole și înființarea culturilor multianuale.

Gavrilița a spus mâine, 31 martie, va fi publicată hotărârea de guvern iar într-o săptămână va fi publicat și regulamentul cu limitele de cheltuieli pentru fiecare măsură.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.