Vestea mult așteptată de fermierii moldoveni: Ce a pregătit Guvernul pentru a-i salva din criză

Fermierii sunt într-o situație dificilă, în special urmare a scumpirii carburanților, întreruperea căilor de import-export prin Ucraina și creșterea prețurilor la întreaga gamă de servicii și produse necesare pentru înființarea plantațiilor agricole. Este vorba de echipamente, fertilizanți și semințe.

Prim-ministra Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, a declarat că în primul rând a fost majorat fondul de subvenționare la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2022 după ce va fi rectificat bugetul în perioada următoare. O creștere de 50% față de anul 2021.

Schimbăm logica subvențiilor. Dacă anterior banii erau acordați producătorilor mari, în acest an vor patru categorii. Este vorba de producătorii mari, medii, mici și micro. De susținere au nevoie nu doar deținătorii de miilor de hectare, ci și micii producători care la fel întimpină greutăți”, a precizat Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că a fost extinsă și aria de acordare a subvențiilor. Va fi compensată 30% din acciza la motorină. Va fi compensată dobânda pentru creditele în sumă de 200 mii de lei pentru mijloace circulante și dobânda la împrumuturile investiționale în sumă de 150 mii de lei.

Totodată, autoritățile vor majora plafonul de subvenționare până la 1,5 mil. de lei a instalațiilor pentru energia regenerabilă. Vor fi subvenționate planațiile multianuale cu soiuri înscrise doar în cataloagele UE fără să fie adoptate și la nivel național. Vom subvenționa practicile de eficiență energetică prin compensarea a 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă dar nu mai mult de 2000 de lei per hectar.

Vor fi încurajate investițiile, migranților și ale femeilor prin majorarea subvenției până la 20% în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole și înființarea culturilor multianuale.

Gavrilița a spus mâine, 31 martie, va fi publicată hotărârea de guvern iar într-o săptămână va fi publicat și regulamentul cu limitele de cheltuieli pentru fiecare măsură.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.