„Mafia” fierului vechi din Transnistria jubilează. Cu girul Chișinăului UE a dat undă verde pentru deșeurile de metal

Uniunea Europeană a anulat restricțiile legate de exportul al deșeurilor metalice către Republica Moldova, la solicitarea Guvernului de la Chișinău. O astfel de solicitare a avut și Uzina Metalurgică de la Râbnița, care are nevoie de materie primă pentru activitate.

Comisia a luat în considerare răspunsul primit din partea Moldovei prin care țara noastră a declarat în scris că informațiile din răspunsul său cu privire la subsecțiunile mai multor rubrici nu au reflectat legislația și procedurile existente, care nu interziceau importurile acestor subcategorii de deșeuri. Prin urmare, Moldova a solicitat ca procedura pentru subcategoriile specificate ale codurilor de deșeuri B1010, B1200, B2020, B2110, B3011, B3020, B3030 și B3060 să fie mutată de la opțiunea (a) la opțiunea (d)”, se arată în decizia Comisiei Europene.

Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului susține că principala problemă este respectarea prevederilor ecologice de către Uzina de la Rîbnița.

Ministra a precizat că anterior Uzina de la Rîbnița importa fără respectarea condițiilor de mediu. „De aceea, noi le-am comunicat că trebuie să obțină autorizație dacă vor să activeze. Ei au depus actele. Vom vedea dacă se va permite accesul inspectoratului la uzină, dacă nu atunci se suspendă procesul de acordare a autorizației”.

Guvernul de la Chișinău s-a adresat cu o solicitare în adresa UE pentru a permite importul de fier vechi în Republica Moldova, în condițiile în care țara noastră se află în lista neagră a statelor în care a fost suspendat importul de fier vechi.

În data de 26 ianuarie, după ședința Guvernului, premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas. Din luna noiembrie, Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița. Uzina importă de pe piața UE circa 70% din cantitatea necesară. În luna septembrie, din România – stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie – 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi permit în prezent să funcționeze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Râbnița #fier vechi #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.