Tupeul „războinic” al lui Krasnoselski, la cote minime! Popescu: nu există niciun semn de escaladare

Pentru moment situația din regiunea transnistreană este calmă, nu există nici un semn de escaladare, a declarat ministrul de Externe Nicu Popescu. Oficialul a mai reiterat poziția autorităților din țara noastră referitor la regiunea din stânga Nistrului. Precizarea a fost făcută în cadrul sesiuni de întrebări după vizita celor trei oficiali din Austria, Republica Cehă și Republica Slovacă, noutează realitatea.md.

„Noi întotdeauna am spus foarte ferm că această prezență militară rusă este ilegală. Noi întotdeauna insistăm pe faptul că Federația Rusă trebuie să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi continuăm aceste eforturi și aceste mesaje cu aceleași fermitate ca anterior. La momentul actual în situația din regiunea Transnistreană este calmă. Noi nu avem informații care ar sugera că acest calm nu va continua”, a declarat Nicu Popescu.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a găzduit astăzi vizita trilaterală a omologilor săi din Austria, Republica Cehă și Republica Slovacă. Discuțiile oficialilor au fost bazate pe subiecte ce țin de evoluția situației de securitate din regiune, gestionarea fluxului de refugiați de către autoritățile de la Chișinău, inclusiv posibilitățile de realocare a refugiaților, precum și oportunitățile de cooperare pe segmentul avansării Republicii Moldova pe calea integrării europene. Totodată, la sfârșitul conferinței de presă oficialii au vorbit și despre regiunea din stânga Nistrului, un potențial război în Moldova și dacă țara noastră va solicita armament și militari din țările UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diferend #popescu #tranistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.