Guvernul dă din visterie! Sume fabuloase acordate fermierilor. Executivul sporește accesul la subvenții

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, modificări privind principiile de subvenționare, fiind inclus un set de înlesniri pentru agricultori. Noile prevederi au scopul de a îmbunătăți accesul la subvenții pentru tinerii fermieri, femeile fermiere şi migranţii reveniţi, care își doresc să dezvolte afaceri în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole, cultivarea și creșterea fructelor și legumelor pe teren protejat și înființarea plantațiilor multianuale.

Astfel, resursele financiare disponibile în anul curent în Fondul de subvenționare a agriculturii și mediului rural, constituie 1,75 miliarde lei, comparativ cu 1,1 miliarde lei în anul 2021. Mijloacele financiare vor fi distribuite pe categorii de producători – micro, mici, mijlocii și mari.

Totodată, pentru încurajarea asocierii producătorilor agricoli, a fost aprobată majorarea de la 50 la 75% a subvenției pentru investițiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător în dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare. Plafonul subvențiilor accesate de aceștia va crește de la 5 milioane la 7 milioane de lei pentru un an de subvenționare.

Referitor la sectorul zootehnic, vor fi încurajate investițiile pentru producerea laptelui. În acest mod, pentru prima dată vor fi acordate subvenții majorate sectorului zootehnic. Crescătorii de animale (bovine, ovine și caprine) pot beneficia de subvenții majorate de la 50 la 70% din valoarea investiției. Producătorii vitivinicoli, la fel, vor beneficia de subvenții majorate pentru instalarea sistemelor de suport și pentru înființarea plantațiilor cu soiuri de struguri pentru vin.

Practicile de eficiență energetică urmează să fie subvenționate, prin compensarea de 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă, dar nu mai mult de 2000 lei per hectar. În contextul substituirii dependenței energetice și adaptarea la schimbările climatice, a fost majorat plafonul de la 800 mii lei pana la 1.5 mln lei per beneficiar pentru utilajul, echipamentul și instalațiile de producere a energiei regenerabile (panouri solare și fotovoltaice, instalații eoliene, biogaz).

Pentru a promova și dezvolta agricultura ecologică din Republica Moldova se propune o nouă intervenție de implementare în practică a utilizării culturilor azot-fixatoare și „îngrășămintelor verzi” pentru menținerea și intensificarea fertilității solului. În acest sens, vor exista plăți compensatorii de 2500 lei per hectar de teren. De subvenții vor beneficia și instituțiile de învățământ și cele de cercetare-inovare din domeniul agricol, dar și asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigație.

O altă înlesnire este crearea condițiilor avantajoase pentru creditarea producătorilor agricoli de către băncile comerciale și organizații de creditare nebancare.

De asemenea, va fi sporită competitivitatea producătorilor autohtoni pe piața de desfacere, întrucât, în premieră, este permisă subvenționarea înființării de plantații multianuale cu soiuri înscrise în cataloagele UE.

Documentul aprobat prevede și alte ajustări de stimulente financiare pentru cultivarea plantelor aromatice, medicinale și condimentare, care vor facilita dezvoltarea industriilor conexe: industria alimentară, farmaceutica, parfumerie și cosmetică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#suport #Agricultură #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.