UE și SUA lovesc și mai mult! Fiicele lui Putin ar putea fi vizate de sancțiuni

Uniunea Europeană a propus instituirea de sancţiuni împotriva celor două fiice ale preşedintelui rus Vladimir Putin, despre a căror existenţă se cunoaşte. Se presupune că noile măsuri ar adăuga presiune asupra celor mai apropiate rude ale liderului rus, ca răspuns la invazia în Ucraina, relatează miercuri The Wall Street Journal (WSJ). Se pare că, Statele Unite intenționează să urmeze exemplul oficialilor europeni.

Conform WSJ, noile sancțiuni includ interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor pentru oameni de afaceri, politicieni, oficiali ruşi şi familiile lor. Măsurile urmează a fi aprobate de statele membre ale UE.

La rândul lor, SUA ar putea să anunţe chiar miercuri măsuri similare, care să includă două mari bănci ruse, precum şi pe cele două fiice ale preşedintelui rus – Maria Putin şi Katerina Tihonova, cele două fete ale liderului de la Kremlin din prima căsătorie, cu Liudmila Şkrebneva.

Prin aceste sancţiuni, Washingtonul continuă să ţintească membrii din cercul de apropiaţi al preşedintelui rus, ca răspuns la informaţiile despre atrocităţi ce ar fi fost comise de forţele ruse în Ucraina, potrivit Kievului, şi pe care Moscova le neagă, notează WSJ.

Asupra familiei lui Vladimir Putin planează un văl de mister. Cele două fete din prima căsătorie a lui Putin au fost ţinute departe de viaţa publică, iar mulţi nici nu ştiu cum arată sau cu ce se ocupă ele.

Potrivit revistei Forbes, Maria Putina este co-proprietara companiei Nomeko, implicată în construcţia unui centru oncologic dintr-o suburbie a Sankt-Petersburgului, iar Katerina Tihonova conduce un Institut pentru studierea inteligenţei artificiale la Universitatea de Stat din Moscova.

#sanctiuni #UE #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.