Curge robinetul cu bani la buget, dar cheltuielile depășesc veniturile. Au crescut ca pe drojdii cu 23%

Veniturile bugetului public național au constituit 20 miliarde de lei, cu 20,2% mai mult în primul trimestru al anului 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent, relevă datele Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile bugetului public au însumat 21,2 miliarde de lei, cu 23,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2021. Decalajul dintre venituri și cheltuieli a creat deficit de 1,2 miliarde de lei față de 596 milioane de lei comparativ cu anul precedent.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara anterior că războiul din Ucraina va afecta încasările la bugetul țării.

„Războiul a diminuat creșterea economică, deși anterior ne așteptam la un avans de 3,5-4%. Prognoza pentru anul curent este 0%. Totuși, nu putem spune cu siguranță, dacă nu avem alte riscuri există suficienți factori care ar genera o creștere economică mai mare. Vedem o activitate economică bună. Din ceea ce se observă există tendință bune pentru investiții a populației dar și a investitorilor străini”, a punctat Budianschi.

Ministerul Finanțelor a și modificat legea bugetului pentru anul 2022. Astfel, în anul 2022, partea de venituri a bugetului public național a fost inițial estimate în sumă totală de 80,87 miliarde de lei. Urmare a modificărilor propuse pe tipuri de venituri, estimările inițiale ale veniturilor se majorează cu 3,12 miliarde de lei și vor constitui 84 miliarde de lei. Ca pondere in PIB, veniturile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 30,71%.

La partea de cheltuieli a bugetului public național pentru anul 2022, comparativ cu volumul estimat inițial, se prevede o majorare de circa 7,9%, sau cu 7,56 miliarde de lei, volumul precizat constituind 103, 77 miliarde lei.

Deficitul bugetar este estimat la 20 miliarde de lei cu 4,4 miliarde mai mare față de estimările anterioare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#2022 #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.