Găgăuzii răzvrătiți vor purta panglica interzisă a Sfântului Gheorghe! Litvinenco reacționează: Un act ilegal

Decizia Adunării Populare a Găgăuziei prin care se permite purtarea și păstrarea bandei bicolore negru-portocaliu pe teritoriul Găgăuziei (răspândirea căreia a fost interzisă anterior de către Parlamentul Republicii Moldova, în contextul folosirii ei în războiul din Ucraina) conține toate aparențele unui act ilegal, susține ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Potrivit, ministrului, În art.12 alin.(2) și (3) din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) sunt indicate expres domeniile în care Adunarea Populară poate adopta legi locale.

„Este evident că legea locală în discuție nu vizează niciunul din domeniile prescrise de lege. De asemenea, adoptarea unui asemenea act reprezintă un precedent periculos, care ar avea ca efect o „dezincriminare indirectă” a unor fapte sancționate de legislația națională, prin restrângerea aplicabilității normelor contravenționale, penale, precum și a normelor speciale privind contracararea activității extremiste în anumite regiuni ale țării. Mai mult decât atât, această abordare este inadmisibilă, ținând cont de specificul normelor în discuție, care se aplică uniform cu referire la orice persoană care se află oriunde pe teritoriul țării noastre”, a mai spus Litvinenco.

De aceea, actul în discuție urmează a fi supus controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. Întrucât un asemenea act poate avea consecințe grave, din punctul meu de vedere, se poate recurge la sesizarea directă a instanței de contencios administrativ, solicitându-se totodată suspendarea actului contestat, în corespundere cu prevederile legislației naționale.

În data de 14 aprilie, majoritatea parlamentară a adoptat în lectură finală un proiect de lege care interzice folosirea panglicii Sf. Gheorghe și a semnelor Z și V în Moldova ca simboluri ale agresiunii militare a Rusiei. Președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamati a remarcat că proiectul de lege nu interzice panglica ca parte a unui ordin sau a unei medalii: „Cei care au primit medalii pentru apărarea patriei le vor putea purta”.

Potrivit proiectului de lege adoptat, pentru producerea, vânzarea, distribuția, precum și folosirea publică a simbolurilor Z, V și a panglicii Sf. Gheorghe în republica Moldova, persoanele fizice vor fi pedepsite cu amendă de la 4,5 mii la 9 mii lei sau de la 30 la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Persoanele juridice și funcționarii riscă amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#panglică #Găguzia #litvinenco

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.