Dispariţiile misterioase ale oligarhilor ruşi: 6 morţi în 3 luni. Multe victime, „conectate” la Gazprom

6 oligarhi ruşi au murit în ultimele 3 luni în circumstanţe suspecte. Sunt cazuri de sinucidere sau omucidere-sinucidere, atunci când au fost implicate şi persoane din familiile lor. Masacru de magnaţi şi de superbogaţi în timpul războiului din Ucraina ridică semne de întrebare, noi sancţiuni occidentale ameninţăndu-le bogăţia şi loialitatea faţă de Vladimir Putin (10 dintre ei ar fi pierdut echivalentul a 85 de miliarde de dolari în câteva săptămâni).

Conform celor reconstruite de CNN, 4 din cele 6 decese sunt asociate cu personalităţi legate de Gazprom – gigantul energetic aflat până acum în mâinile oamenilor de încredere ai lui Putin. 3 dintre ei şi-ar fi ucis familiile, înainte de a-şi lua viaţa. Cel mai recent caz este cel al lui Sergei Protosenia, fostul preşedinte al Novotek, găsit fără viaţă în Spania împreună cu soţia şi fiica. A fost vorba despre omucidere-sinucidere. „Tatăl meu nu ar fi făcut-o niciodată, le-a iubit pe mama mea şi pe sora mea, toate au fost ucise de altcineva” crede fiului său, Fedor.

Lângă Leningrad: Şulman în baie, iar Tiulakov – spânzurat

Valul de morţi suspecte cuprinde un director superior al Gazprom, găsit fără viaţă în satul Leninski, lângă Leningrad. Este Leonid Şulman, şeful de transport al Gazprom Invest.

Cadavrul său a fost găsit pe 30 ianuarie în baia căsuţei în care locuia, alături de un presupus bilet de sinucidere în care se plângea de dureri la picior, rezultate în urma unui accident survenit în perioada sărbătorilor de Anul Nou. Fortune a dezvăluit că Şulman era investigat pentru fraudă la Gazprom.

O lună mai târziu, un alt director executiv al Gazprom a fost găsit fără viaţă în acelaşi sat: Alexander Tiulakov a fost găsit spânzurat în garajul său, pe 25 februarie. Lângă cadavru, o notă care sugerează că bărbatul s-a sinucis, a relatat Novaya Gazeta, ziarul independent rus redus între timp la tăcere.

Tiulakov a fost director general adjunct al Departamentului de Trezorerie al Gazprom. Avea 61 de ani şi lucrase pentru gigantul energetic rus de aproximativ un deceniu.

Anglia, 28 februarie: Mikhail Watford, rus de origine ucraineană

Mikhail Watford, un miliardar rus de origine ucraineană, a fost găsit mort în garajul conacului său din Surrey, în mediul rural englez, pe 28 februarie. El a murit în circumstanţe „inexplicabile”, potrivit rapoartelor poliţiei locale britanice.

Watford a fost un magnat de petrol şi gaze care a devenit miliardar după dizolvarea Uniunii Sovietice. Născut în 1955 în Ucraina sovietică de atunci, la începutul anilor 2000 s-a mutat în Regatul Unit, unde a decis să-şi schimbe numele de familie: din Tolstosheia în Watford.

Nijni Novgorod, 23 martie: Vasili Melnikov

În martie, un alt om de afaceri rus, Vasili Melnikov, în vârstă de 43 de ani, a fost găsit fără viaţă împreună cu familia în casa sa din Nijni Novgorod.

Ziarul Kommersant a făcut cunoscută identitatea victimelor, după ce comisia de anchetă rusă a vorbit generic despre un bărbat de 43 de ani, despre soţia lui în vârstă de 41 de ani şi despre cei doi copii ai lor, de 4 şi 10 ani, găsiţi înjunghiaţi pe 23 martie, în acelaşi oraş de pe Volga. Anchetatorii ruşi au raportat că „pumnalele” au fost găsite, dar nu eru „semne de intrare neautorizată în apartament”.

News 84 Media a raportat că compania magnatului, Medstom, care importă echipamente medicale în Rusia, a fost pe punctul de a se prăbuşi în urma sancţiunilor occidentale impuse pentru invadarea Ucrainei.

Moscova, 18 aprilie: Vladislav Avaiev cu soţia şi fiica sa

Şi la începutul acestei luni, alţi doi oameni de afaceri ruşi au murit în incidente aparent crimă-sinucidere. Potrivit agenţiei de ştiri de stat ruse Tass, Vladislav Avaiev, fostul vicepreşedinte al Gazprombank, a fost găsit mort împreună cu soţia şi fiica sa în apartamentul său din Moscova, pe 18 aprilie. Tass a preciz că autorităţile investighează moartea soţilor Avaiev ca şi o crimă-sinucidere.

Iulia Ivanova, reprezentant al Comitetului de investigaţie pentru Moscova, a fost citată de Tass după ce o rudă a descoperit cadavrele soţilor Avaiev, după ce şoferul şi bona familiei i-au spus că nu pot să-i contacteze la telefon sau să intre în apartament. Uşa era închisă din interior.
Igor Volobuev, fost vicepreşedinte al Gazprombank, care a părăsit recent Rusia pentru Ucraina, a declarat pentru CNN că nu crede că Avaiev s-a sinucis. „Meseria lui era să facă private banking, adică să se ocupe de clienţi VIP. Era responsabil pentru sume mari de bani. Deci, s-a sinucis? Nu cred. Cred că ştia ceva şi că acesta reprezenta un fel de risc”, a declarat Volobuev pentru CNN.

Barcelona, 19 aprilie: Serghei Protosenpa cu soţia şi fiica sa

A doua zi, 19 aprilie, Sergei Protosenia, un fost director al companiei de gaze Novatek, care este parţial deţinută de Gazprom, a fost găsit mort la nord de Barcelona. Cadavrele soţiei şi fiicei sale au fost găsite şi în casa sa din Lloret de Mar. Cadavrele celor două femei, care prezentau semne de violenţă, au fost găsite în interiorul luxosului cămin al familiei, în timp ce cadavrul lui Protosenia a fost găsit în grădina de afară, potrivit sursei. Autorităţile ruse încadrează afacerea drept un caz de violenţă domestică care a dus mai întâi la o dublă omucidere şi apoi la sinucidere.

Dar fiul lui Protosenia a pus la îndoială versiunea evenimentelor, sugerând în schimb că tatăl său a fost ucis. „A iubit-o pe mama mea şi mai ales pe Maria, sora mea. Ea era prinţesa lui. Nu ar putea face niciodată nimic pentru a le face rău. Nu ştiu ce s-a întâmplat în acea noapte, dar ştiu că tatăl meu nu l-a rănit ”, a declarat Fedor Protosenia, care se afla în Franţa la momentul accidentului, pentru Daily Mail. Poliţia catalană a strâns declaraţiile fiului, dar exclude alte ipoteze, inclusiv cea a unei triple omucideri, a declarat el pentru CNN.

#dispariție #oligarhi #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.