Acuzații grave! Un deputat separatist a răbufnit: Nu „vindem” Transnistria ocupanților români

În opinia mea, participarea României în formatul de negocieri privind reglementarea transnistreană este absolut inadmisibilă. Atât Moldova, cât și Transnistria, dar și Rusia și Ucraina, cei care sunt implicați în procesul de negocieri, sunt parte a fostei Uniunii Sovietice, au trăit într-un stat, într-o anumită măsură au o mentalitate comună. Astfel, toate aceste divergențe sunt locale, „domestice”, susține într-un interviu pentru HotNews.ro, Andrei Safonov, un deputat din Sovietul Suprem de la Tiraspol.

În ceea ce privește România, pe teritoriul Transnistriei acest stat este privit ca o țară care istoric a promovat o politică expansionistă de acaparare a teritoriilor, nu doar ale Moldovei, dar și ale Transnistriei. În special, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, era într-o alianță cu Germania nazistă, de partea lui Hitler. Astfel, participarea României, un stat care a admis crime enorme din partea trupelor sale pe teritoriul regiunii transnistrene, este inadmisibilă. Eu sunt absolut sigur că poziția Transnistriei în acest sens nu se va schimba și în viitor.

Asta nu înseamnă că în prezent relațiile economice și culturale cu România contemporană nu trebuie dezvoltate. Cel mai bun lucru pe care poate să-l facă acum România este să declare că nu are pretenții acum asupra teritoriului Republicii Moldova, în orice fel de hotare. Pacea și stabilitatea sunt ceea de ce avem nevoie în prezent.

Referidu-se la o potențială invazie a Republicii Moldova de către Federația Rusă, Safonov a infirmat.

„Federația Rusă nu intenționează să intre pe teritoriul Transnistriei, mai ales pe teritoriul Republicii Moldova. După cum știm cu toții, pe teritoriul Transnistriei se află două componente ale trupelor ruse: grupul operativ care are obligația de a păzi depozitul de armament de la Colbasna și contingentul de pacificatori, care au un mandat, alături de militarii din Transnistria și Moldova, dar și cei zece observatori ucraineni. Aceștia însă au fost rechemați. Ei au drept scop menținerea stabilității în zona de securitate, unde în 1992 a avut loc conflictul militar de la Nistru”, a spus Safonov.

În opinia lui, dacă nu va exista niciun pericol, atât pentru pacificatorii ruși, cât și pentru depozitul de la Colbasna, atunci, desigur, nu are niciun sens să fie luate anumite măsuri în continuare. Nimeni nu are niciun interes să pătrundă într-o zonă de stabilitate, cum sunt Transnistria și Moldova, adică zona care separă trupele ruse de trupele NATO, inclusiv, cele din România.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#transnistria #Chisinau #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.