Batrîncea, liderul opoziției, trup și suflet lângă Rusia. Pregătește un gest controversat

Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova Vlad Batrâncea, unul dintre liderii opoziţiei de la Chișinău, a anunțat vineri că va încălca interdicţia referitoare la afişarea în public a simbolurilor care susţin războiul Rusiei în Ucraina şi va purta panglica Sfântului Gheorghe în timpul paradei de 9 mai. Decizia pare o provocare directă adresată guvernului pro-occidental.

În 19 aprilie, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat o lege prin care este interzisă utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe, purtată adesea de susţinătorii Kremlinului, precum şi afişarea literelor Z şi V, simboluri ale invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, Maia Sandu a anunțat anularea paradei anuale de 9 mai în contextul tensiunilor cu Rusia și a tentativelor de destabilizare a Transnistriei din ultimele săptămâni, însă se vor desfășura mai multe evenimente pentru a-i comemora pe cei căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Socialiştii de opoziţie, consideraţi în Republica Moldova ca fiind pro-ruşi, deși resping această etichetă, numesc interdicţia drept o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare şi afirmă că panglica, folosită în epoca sovietică, nu ar fi trebuit să fie interzisă.

Republica Moldova are o istorie îndelungată de manifestaţii politice în stradă, iar în ultimele zile ţara s-a pregătit pentru parada de 9 mai, zi sărbătorită în Rusia şi în alte state foste sovietice ca marcând victoria în al Doilea Război Mondial.

„9 mai este despre pace”

Vlad Batrâncea, vicepreşedinte al Parlamentului de la Chișinău și reprezentantul opoziţiei în cea mai înaltă funcţie, a declarat pentru Reuters că partidul şi-a informat membrii că reprezintă o decizie personală dacă să încalce sau nu interdicţia prin purtarea panglicii cu ocazia paradei.

”Personal, voi purta acea panglică, aşa cum am făcut-o în anii precedenţi şi după cum o voi purta şi în anii următori. Pentru mine, acest lucru nu reprezintă niciun simbol al agresiunii faţă de ţara vecină, Ucraina. Poliţia ar trebui să dea o amendă. Mă voi duce la tribunal şi o voi contesta. Acesta este dreptul meu ca cetăţean. (…) Acestea sunt drepturi care sunt garantate prin constituţie”, a declarat el.

Batrâncea a mai susținut că „9 mai este despre pace” și speră că „poliţia nu va permite nicio ciocnire”.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a respins recursul parlamentarilor socialişti cu privire la interzicerea panglicii. Legea prevede amenzi de aproximativ 50 de dolari pentru persoanele care afişează simboluri pro-război interzise şi amenzi mai mari pentru organizaţii.

În 2014, în Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol asociat separatiștilor pro-ruși, autoritățile ucrainene decizând să sărbătorească Ziua Victoriei de 9 mai prin simbolul Macului Roșu, renunțând la panglică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#batrincea #opozitie #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.