Macron vrea ca Ucraina și Marea Britanie să fie sateliții UE: Războiul ne invită să regândim geografia

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că este în favoarea unui nou tip de „comunitate politică europeană” care să permită țărilor din afara Uniunii Europene, inclusiv Ucrainei și Marii Britanii, să se alăture „nucleului de valori europene”, scrie Reuters.
Vorbind la Parlamentul European de la Strasbourg, Macron a numit realegerea sa luna trecută un semnal că francezii și-au dorit mai multă Europă.

Dar el a precizat că dorința Ucrainei de a adera la bloc va dura câțiva ani și, ca urmare, trebuie să i se dea o oarecare speranță pe termen scurt.

„Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre”, a spus Macron.

„Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a spus Macron.

În loc să reducă standarde stricte pentru a permite țărilor să adere mai repede, Macron a sugerat crearea unei entități paralele care ar putea atrage țările care aspirau să se alăture blocului sau, într-o aparentă referire la Marea Britanie, țările care au părăsit uniunea.

El a spus că această „comunitate politică europeană” va fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la valorile sale fundamentale în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau libera circulație a oamenilor.

#geografie #integrare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.