Numărul doi din NATO: Ofensiva Rusiei stagnează în sudul și estul Ucrainei. Ucraina poate câştiga acest război

Federația Rusă stagnează în ofensiva sa din sudul și estul Ucrainei, a spus duminică secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. El a adăugat că Ucraina poate câștiga războiul declanșat de Moscova.

„În această etapă a războiului putem constata că Federaţia Rusă stagnează în ofensiva sa din sudul şi din estul Ucrainei. Vom continua să sprijinim Ucraina din punct de vedere militar, financiar şi umanitar. Ucraina poate câştiga acest război, iar acest lucru este datorat atât bravurii, eroismului şi capacităţii de luptă şi rezilienţei poporului ucrainean, dar şi a sprijinului constant de ani de zile pe care NATO şi ţări din NATO l-au acordat acestui partener foarte important”, a spus Mircea Geoană.

El a condus reuniunea miniștrilor de Externe din NATO, desfășurată la Berlin.
Pe agenda discuțiilor s-a mai aflat și pregătirea summitului NATO de la Madrid, unde Mircea Geoană anunță că se vor lua un număr istoric de decizii.

„Pentru cei din regiunea Flancului Estic, inclusiv în România și a zonei Mării Negre, am avut o primă discuție despre postura NATO pe Flancul Estic. Această discuție va continua la întâlnirea miniștrilor Apărării, iar liderii noștri, la Madrid, vor lua decizii cu privire la o postură de apărare și descurajare pe Flancul Estic, care să fie robustă, coerentă și pe termen lung”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.

De asemenea, Geoană a vorbit despre cererile de aderare ale Finlandei și Suediei.
„Suntem într-un proces în care vom evalua candidaturile, dacă vor fi depuse, și să sperăm că vom avea doi noi membri ai alianței noastre”, a spus Geoană.
El a adăugat că cele două țări „sunt intim legate de NATO, cu democrații impecabile, cu sisteme militare de primă clasă și interoperabile cu forțele NATO.

#NATO #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.