Rusia s-a răzgândit și renunță la Donețk, dorind doar regiunea Lugansk

Trupele ruse au abandonat probabil obiectivul de a finaliza o încercuire pe scară largă a unităților ucrainene de la Donețk la Izyum, iar acum vor doar să finalizeze capturarea regiunii Lugansk, raportează Institutul American pentru Studii de Război (ISW).

Șefului armatei ucrainene din Lugansk, Serghei Gaidai, ca spus despre comandamentul militar rus că probabil înțelege că nu va putea captura regiunea Donețk, dar are posibilitatea de a ajunge la granițele administrative ale regiunii Lugansk.
ISW subliniază că observațiile lui Gaidai sunt în general în concordanță cu analiza lor. Comanda militară rusă va acorda probabil prioritate bătăliei pentru Severodonețk în viitor. În același timp, vor fi făcute unele eforturi pentru a perturba liniile terestre ucrainene în partea de est a Donețkului.
„Trupele ruse continuă eforturile coordonate de a captura Severodonețk din nord și sud. Drept urmare, ei vor înconjura trupele ucrainene mai puțin decât era planificat inițial ”, scrie ISW.

Institutul de Război este convins că încercările nereușite ale rușilor de a traversa râul Seversky Doneț în zona Kreminnei poate schimba planurile rușilor de la încercuirea estică mai largă în mai multe direcții către împrejurimile mai apropiate de Severodonețk prin Rubijne.

#Lugansk #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.