Unui japonez municipalitatea i-a transferat din greșeală milioane de yeni. A pierdut banii la jocuri de noroc

Un tânăr în vârstă de 24 de ani din vestul Japoniei căruia municipalitatea i-a trimis din greşeală 46,3 milioane de yeni (360.000 de dolari), sumă ce trebuia să ajungă la gospodăriile cu venituri reduse afectate de pandemia de COVID-19, a declarat că a jucat toţi banii la cazinouri online din străinătate, au anunţat marţi surse apropiate cazului, informează agenţia Kyodo.

Este puţin probabil ca bărbatul să poată înapoia banii care i-au fost transferaţi din greşeală de localitatea Abu din prefectura Yamaguchi, potrivit avocatului său, care a spus că se ia în considerare o soluţionare prin litigiu.

În cadrul unei conferinţe de presă organizată luni, avocatul a declarat că bărbatul i-a spus că a transferat banii din contul său cu ajutorului smartphone-ului său. Avocatul a precizat că bărbatul locuieşte singur şi nu ar fi existat o altă persoană implicată în acest caz.

Săptămâna trecută, joi, oraşul l-a dat în judecată pe bărbat pentru aproximativ 51 de milioane de yeni, reprezentând restituirea integrală a fondurilor transferate greşit, plus taxele legale.

Potrivit municipalităţii, bărbatul a refuzat să înapoieze banii, spunând că „au fost mutaţi din contul meu şi nu pot fi returnaţi” şi adăugând că „îmi voi ispăşi păcatele”, scrie Kyodo, citată de Agerpres.

Avocatul bărbatului a respins afirmaţiile conform cărora acesta a devenit inaccesibil după ce oraşul a intentat procesul împotriva sa, argumentând că telefonul tânărului a rămas la poliţie în urma interogatoriilor voluntare din aprilie şi mai.

La data de 6 aprilie, după ce au fost finalizate procedurile de transfer a 100.000 de yeni sub formă de ajutoare financiare în contextul pandemiei de COVID-19 către fiecare dintre cele 463 de gospodării cu venituri reduse din Abu, un reprezentant al autorităţilor oraşului a depus din greşeală o singură cerere de transfer către o instituţie financiară pentru 46,3 milioane de yeni pentru bărbatul al cărui nume se afla în fruntea listei.

Întreaga sumă a fost virată în contul bancar al bărbatului la data de 8 aprilie.

Cazul a ţinut prima pagină a ziarelor din Japonia, iar primarul din Abu a dat publicităţii o înregistrare video în care îşi cere scuze, exprimându-şi profunda părere de rău pentru această gafă.

#jocuri de noroc #judecata #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.