(FOTO) Caravana Europeană la Ungheni a adunat mii de oameni. Târg de produse autohtone și concert de Vali Boghean

În cadrul Zilelor Europei, Caravana Europeană a ajuns la Ungheni unde a avut loc un târg de produse autohtone, dar și un concert susținut de Vali Boghean Band. Evenimentul a fost organizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În cadrul evenimentului s-au adunat 2.500 de persoane care au avut posibilitatea să ocazia să cunoască mai mulți beneficiari ai proiectului „Livada Moldovei” care și-au adus produsele în cadrul târgului organizat. Oaspeții au putut comercializa fructe uscate, mere, căpșuni, produse din cătină, miere de albine, vin, levănțică, miez de nucă și alte produse.

La eveniment a fost prezent șeful reprezentanței BEI în Republica Moldova, Alberto Carlei, care a vorbit despre importanța susținerii producătorilor agricoli din țară.

„Zilele Europei reprezintă o perioadă specială și este momentul să ne amintim de valorile europene care ne unesc în pace și solidaritate. Dincolo de finanțarea infrastructurii strategice din întreaga țară, BEI, Banca Uniunii Europene, sprijină mult și sectorul agricol din Moldova, care este inima și mândria țării. „Livada Moldovei” este un exemplu excelent de impact asupra economiei reale și a sectorului agricol al împrumuturilor acordate de BEI în combinație cu asistența tehnică a UE”, a declarat Alberto Carlei.

Caravana Europeană va ajunge pe 22 mai la Soroca, iar pe 5 iunie – la Ștefan Vodă.

„Livada Moldovei” este o linie de credit în valoare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric horticol, de la producere și procesare până la ambalare și comercializare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

#Caravana Europeana #Zilele Europei #produse autohtone #Livada Moldovei #Târg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.