Serbia va construi o conductă de gaz până la granița cu România

Ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a declarat luni că Serbia va pregăti designul şi documentaţia tehnică pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 12,8 kilometri care va face legătura între Mokrin şi graniţa cu România, ceea ce va permite Serbiei să se conecteze cu sistemul Transgaz şi BRUA, informează Tanjug.

Zorana Mihajlovic s-a întâlnit luni la Bucureşti cu omologul român, Virgil Popescu, pentru a discuta implementarea unor proiect comune, progresele realizate în cooperarea în domeniul energiei regenerabile şi construcţia unui interconector de gaze, conform Agerpres.

„Serbia şi România au relaţii bune şi asta este o bază excelentă pentru a discuta despre proiecte comune viitoare. În acest an, Serbia a început construcţia gazoductului Nis-Dimitrovgrad, ceea ce ne va permite să primim gaze de la terminalul GNL în Grecia precum şi din Azerbaidjan, însă planul nostru este să ne interconectăm cu statele vecine prin conducte de gaze, aceasta fiind singura modalitate pentru a ajunge la securitate în acest domeniu”, a spus Zorana Mihajlovic.

Un interconector de gaze între Serbia şi România este un proiect de interes comun, a mai spus Zorana Mihajlovic, adăugând că în opinia sa implementarea acestui proiect poate fi accelerată.

Proiectul care prevede interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia constă în construirea unei conducte de interconectare pe direcţia Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 97 kilometri, din care 85 km pe teritoriul României şi 12 km pe teritoriul Serbiei.

#conducta de gaz #serbia #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul dintre principalii concurenţi la cumpărarea activelor internaţionale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova şi Washingtonul, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari şi care includ câmpuri petrolifere, rafinării şi mii de staţii de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron şi firma de capital privat Carlyle. Lukoil vrea să-şi vândă operaţiunile din străinatate după ce acestea au fost afectate de sancţiunile americane impuse în octombrie, menite să pună presiune asupra Rusiei, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.

Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate naţională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul şef al serviciilor de informaţii al Arabiei Saudite.

Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambiţioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.

Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenţionează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancţiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.

Trezoreria SUA a blocat deja alţi doi ofertanţi – traderul Gunvor şi banca americană Xtellus Partners – să cumpere active Lukoil, ceea ce scoate în evidenţă obstacolele geopolitice în calea unei tranzacţii.

Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA şi Arabia Saudită sub preşedintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice şi de securitate. Numai în 2025, Riadul şi Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia şi tehnologia, Arabia Saudită promiţând investiţii de până la 1.000 de miliarde de dolari.