Serbia va construi o conductă de gaz până la granița cu România

Ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a declarat luni că Serbia va pregăti designul şi documentaţia tehnică pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 12,8 kilometri care va face legătura între Mokrin şi graniţa cu România, ceea ce va permite Serbiei să se conecteze cu sistemul Transgaz şi BRUA, informează Tanjug.

Zorana Mihajlovic s-a întâlnit luni la Bucureşti cu omologul român, Virgil Popescu, pentru a discuta implementarea unor proiect comune, progresele realizate în cooperarea în domeniul energiei regenerabile şi construcţia unui interconector de gaze, conform Agerpres.

„Serbia şi România au relaţii bune şi asta este o bază excelentă pentru a discuta despre proiecte comune viitoare. În acest an, Serbia a început construcţia gazoductului Nis-Dimitrovgrad, ceea ce ne va permite să primim gaze de la terminalul GNL în Grecia precum şi din Azerbaidjan, însă planul nostru este să ne interconectăm cu statele vecine prin conducte de gaze, aceasta fiind singura modalitate pentru a ajunge la securitate în acest domeniu”, a spus Zorana Mihajlovic.

Un interconector de gaze între Serbia şi România este un proiect de interes comun, a mai spus Zorana Mihajlovic, adăugând că în opinia sa implementarea acestui proiect poate fi accelerată.

Proiectul care prevede interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia constă în construirea unei conducte de interconectare pe direcţia Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 97 kilometri, din care 85 km pe teritoriul României şi 12 km pe teritoriul Serbiei.

#conducta de gaz #serbia #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).