Care sunt cele 14 nominalizări de la Gala Businessului Moldovenesc? Ce companii participă la concurs

Gala Businessului Moldovenesc este cel mai așteptat eveniment al mediului de afaceri autohton care va avea loc foarte curând, mai exact pe data de 16 iunie curent. În acest context, Camera de Comerț și Industrie anunță care sunt cele 14 nominalizări. De asemenea, în această ediție, s-a adăugat o nominalizare nouă – Economia Verde.

În cadrul Galei Businessului Moldovenesc se premiază participanții la concursurile „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității”.

Premiul mare pentru concursul „Marca Comercială a Anului” este „Mercuriul de Aur”. În ceea ce privește „Premiul pentru realizări în domeniul calității”, premiul mare este „Zeița Calității”, premiile concursului oferind Laureaţilor și Diplomaților imaginea unui lider, reputația unei organizații fiabile care prestează servicii competitive şi de înaltă calitate.

Iată care sunt cele 14 nominalizări de la Gala Businessului Moldovenesc:

Marca locală;
Aprecierea consumatorului;
Inter;
Export;
Femeie în afaceri;
Rebranding;
Liderul Anului;
Debutul Anului;
Marca Comercială Responsabilă Social;
Business on-line;
IMM-ul favorit al anului;
Afaceri de familie;
Economia Verde;
Implementarea standardelor de integritate în sectorul privat.

În acest an, la aceste concursuri s-au înscris mai multe companii din țara noastră printre care: linella, Franzeluța, Milina, Artek, Moș Zaharia, Brodețchi, Clepsidra, Dalmors-Grup, Rilla, President, etc.

„Menirea de bază a acestor concursuri este susținerea și promovarea businessului autohton. Este vorba despre promovarea mărcilor comerciale și a brandurilor din Republica Moldova, promovarea investiției în proprietatea intelectuală, dar și în calitatea serviciilor și produselor din țara noastră”, a menționat Sergiu Harea într-un interviu anterior pentru Bani.md.

#marca comerciala a anului #premiul calitatii #companii autohtone #CCI a RM #gala businessului moldovenesc #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.