Preţul petrolului a crescut după ce UE a interzis majoritatea importurilor din Rusia

Piața a reacționat imediat la anunțul UE privind interzicerea petrolului rusesc. Barilul de petrol a urcat la 119 USD, cel mai mare nivel înregistrat din 9 martie.

Liderii Uniunii Europene au căzut de acord, în principiu, pentru a reduce cu 90% importurile de petrol din Rusia până la finele lui 2022, după ce au reuşit să elimine opoziţia Ungariei faţă de cele mai dure sancţiuni impuse Moscovei de la debutul invadării Ucrainei.

„Cu siguranţă asta va duce la creşterea preţului petrolului, venind în contextul tensiunilor pe partea de aprovizionare. Preţul ţiţeiului se îndreaptă acum spre maximele atinse în luna martie”, susţine Tina Teng, analist la CMC Markets, potrivit căreia eliminarea restricţiilor în China este un alt factor care impulsionează preţul petrolului.

În luna martie cotaţia barilului de petrol a atins ce mai ridicat nivel de după 2008, iar de la începutul acestui an şi până în prezent creşterea este de peste 55%.

Autorităţile din Shanghai au anunţat sfârşitul unei carantine de două luni, astfel că începând de miercuri majoritatea locuitorilor din cel mai mare oraş al Chinei vor putea să îşi părăsească locuinţele şi să îşi folosească automobilele.

Pe partea de producţie, marii producător de petrol reuniţi sub umbrela OPEC+ au programată joi o reuniune la care analiştii se aşteaptă să fie decisă păstrarea acordului convenit anul trecut, astfel că în luna iulie producţia de petrol va fi majorată doar cu 432.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă practic o respingere a solicitărilor statelor occidentale pentru o creştere mai rapidă a producţiei de ţiţei, în ideea de a provoca o scădere a preţurilor carburanţilor care au crescut exploziv în ultima perioadă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#BRENT #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.