Tot mai mulți moldoveni cumpără mașini de la companii importatoare. Se vând ca pâinea caldă, în special în leasing

Într-o analiză economică, expertul Veaceslav Ioniță menționează că, moldovenii își cumpără tot mai activ automobile de la companii importatoare, în special în leasing. Potrivit lui, piața de leasing se va dezvolta semnificativ. Analiza expertului se bazează pe calcule estimative, întrucât nu este un volum suficient de date.

„Piața de leasing din Republica Moldova va cunoaște o dezvoltare destul de puternică în viitor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul.

Potrivit expertului, când vorbim de piața de leasing din Republica Moldova se are în vedere în principal automobilele. Astfel, această piață a cunoscut o creștere semnificativă în 2021 față de 2020, când din cauza pandemiei a scăzut puternic, cu circa 400 de milioane de lei. În 2021, când a fost înregistrat un record istoric absolut al numărului de mașini procurate, s-a recuperat, dar încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2019. În primele luni ale anului 2022 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de mașini procurate din cauza războiul din Ucraina. Oamenii au devenit mai prudenți în tot ceea ce înseamnă împrumuturi.

Conform informațiilor prezentate, în prezent asistăm la o ușoară înviorare a pieței de leasing, care este la nivel de 1,7 miliarde de lei, dintre care 790 de milioane de lei sunt ale persoanelor juridice, iar 910 milioane de lei sunt ale persoanelor fizice.

Din cele 1,7 miliarde de lei acordate utilizând leasingul, mijloace de transport reprezintă 91%, mașini și utilaje – 4%, clădiri și construcții speciale – 2%, iar alte mijloace fixe – 3%. Însă, este și fenomenul mașinilor procurate în bază de credit, dar încă nu a fost identificat mecanismul prin care să poată fi estimată piața creditelor pentru autoturisme, deoarece este una relativ nouă.

Expertul estimează că, în prezent, valoarea totală de mașini care sunt în leasing în Republica Moldova este de 76 de milioane de euro. Anul trecut au fost luate în leasing automobile în valoare de 26,5 milioane de euro. În primele trei luni ale anului 2022 s-au luat în leasing mașini de 7,1 milioane de euro.

Datele estimative mai arată că anul trecut au fost importate 39,2 mii de autoturisme, față de 28,9 mii de unități în 2020, an de pandemie. În 2019 au fost importate circa 32 de mii de mașini. În ultimele 12 luni numărul mașinilor importate este de 38,3 mii de unități. În 2017, când au fost aduse modificări la legislație și a fost facilitat importul de automobile, au fost înregistrate 41,3 mii de unități, însă importul real a fost sub 25 mii.

Potrivit analistului economic, anul trecut, din cele 39,2 mii de unități importate, 14,5 mii de unități au fost aduse de către companii importatoare, iar 24,7 mii – de către persoane fizice, fie pentru ei, fie le-au vândut, fără a fi importatori autorizați.

„La noi piața de autoturisme, încet, de la o piață neobservată, se transformă într-o piața civilizată. Ne apropiem că 40% dintre toate autoturismele importate, care se vând în Republica Moldova, sunt importate de către persoane autorizate”, a remarcat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai estimat că în 2016 prețul mediu al unei mașini importate de companii importatoare era de 18,6 mii de euro, iar în 2021 și 2022 – de circa 15 mii de euro.

„Bănuiesc că sunt doi factori. Se aduc mașini mai ieftine. Companiile, pentru a cuceri piața încep a aduce, oficial, mașini de mâna a doua, pentru a fi vândute. Din acest motiv, cred că, în timp, numărul mașinilor aduse de către persoane fizice va scădea, iar al celor aduse de către persoanele autorizate va crește. Respectiv, și prețul mașinilor vă scădea, deoarece va fi destul de mare ponderea mașinilor de mâna a doua”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul este de părere că „orientativ putem spune că în Republica Moldova în anul 2021 au fost importate mașini de 341 de milioane de euro, dintre care: de 218 milioane de euro importate oficial de către persoane juridice; restul, de 123 de milioane de euro, de către persoane fizice, fenomen ce înregistrează o tendință clară de scădere în primele luni ale anului 2022.

„În opinia mea, în acest an, cel mai probabil piața de automobile importate oficial va rămâne la fel, dar va continua procesul de scădere numărul de mașini aduse de către persoanele fizice. Dacă pentru mașinile aduse de către persoanele fizice oamenii oferă bani în numerar, în cazul mașinilor aduse de către companii, asistăm la o piață organizată, iar fiecare a 9-a mașină este procurată în leasing. Ca valoare bănească, mașinile noi domină, față de mașinile de mâna a doua, însă ca număr mașinile de mâna a doua sunt importate mai multe”, a menționat expertul.

#analist economic #leasing #automobile #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.