Tot mai mulți moldoveni cumpără mașini de la companii importatoare. Se vând ca pâinea caldă, în special în leasing

31 Mai 2022, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Mai 2022, 09:26 // Actual //  MD Bani

Într-o analiză economică, expertul Veaceslav Ioniță menționează că, moldovenii își cumpără tot mai activ automobile de la companii importatoare, în special în leasing. Potrivit lui, piața de leasing se va dezvolta semnificativ. Analiza expertului se bazează pe calcule estimative, întrucât nu este un volum suficient de date.

„Piața de leasing din Republica Moldova va cunoaște o dezvoltare destul de puternică în viitor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul.

Potrivit expertului, când vorbim de piața de leasing din Republica Moldova se are în vedere în principal automobilele. Astfel, această piață a cunoscut o creștere semnificativă în 2021 față de 2020, când din cauza pandemiei a scăzut puternic, cu circa 400 de milioane de lei. În 2021, când a fost înregistrat un record istoric absolut al numărului de mașini procurate, s-a recuperat, dar încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2019. În primele luni ale anului 2022 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de mașini procurate din cauza războiul din Ucraina. Oamenii au devenit mai prudenți în tot ceea ce înseamnă împrumuturi.

Conform informațiilor prezentate, în prezent asistăm la o ușoară înviorare a pieței de leasing, care este la nivel de 1,7 miliarde de lei, dintre care 790 de milioane de lei sunt ale persoanelor juridice, iar 910 milioane de lei sunt ale persoanelor fizice.

Din cele 1,7 miliarde de lei acordate utilizând leasingul, mijloace de transport reprezintă 91%, mașini și utilaje – 4%, clădiri și construcții speciale – 2%, iar alte mijloace fixe – 3%. Însă, este și fenomenul mașinilor procurate în bază de credit, dar încă nu a fost identificat mecanismul prin care să poată fi estimată piața creditelor pentru autoturisme, deoarece este una relativ nouă.

Expertul estimează că, în prezent, valoarea totală de mașini care sunt în leasing în Republica Moldova este de 76 de milioane de euro. Anul trecut au fost luate în leasing automobile în valoare de 26,5 milioane de euro. În primele trei luni ale anului 2022 s-au luat în leasing mașini de 7,1 milioane de euro.

Datele estimative mai arată că anul trecut au fost importate 39,2 mii de autoturisme, față de 28,9 mii de unități în 2020, an de pandemie. În 2019 au fost importate circa 32 de mii de mașini. În ultimele 12 luni numărul mașinilor importate este de 38,3 mii de unități. În 2017, când au fost aduse modificări la legislație și a fost facilitat importul de automobile, au fost înregistrate 41,3 mii de unități, însă importul real a fost sub 25 mii.

Potrivit analistului economic, anul trecut, din cele 39,2 mii de unități importate, 14,5 mii de unități au fost aduse de către companii importatoare, iar 24,7 mii – de către persoane fizice, fie pentru ei, fie le-au vândut, fără a fi importatori autorizați.

„La noi piața de autoturisme, încet, de la o piață neobservată, se transformă într-o piața civilizată. Ne apropiem că 40% dintre toate autoturismele importate, care se vând în Republica Moldova, sunt importate de către persoane autorizate”, a remarcat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai estimat că în 2016 prețul mediu al unei mașini importate de companii importatoare era de 18,6 mii de euro, iar în 2021 și 2022 – de circa 15 mii de euro.

„Bănuiesc că sunt doi factori. Se aduc mașini mai ieftine. Companiile, pentru a cuceri piața încep a aduce, oficial, mașini de mâna a doua, pentru a fi vândute. Din acest motiv, cred că, în timp, numărul mașinilor aduse de către persoane fizice va scădea, iar al celor aduse de către persoanele autorizate va crește. Respectiv, și prețul mașinilor vă scădea, deoarece va fi destul de mare ponderea mașinilor de mâna a doua”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul este de părere că „orientativ putem spune că în Republica Moldova în anul 2021 au fost importate mașini de 341 de milioane de euro, dintre care: de 218 milioane de euro importate oficial de către persoane juridice; restul, de 123 de milioane de euro, de către persoane fizice, fenomen ce înregistrează o tendință clară de scădere în primele luni ale anului 2022.

„În opinia mea, în acest an, cel mai probabil piața de automobile importate oficial va rămâne la fel, dar va continua procesul de scădere numărul de mașini aduse de către persoanele fizice. Dacă pentru mașinile aduse de către persoanele fizice oamenii oferă bani în numerar, în cazul mașinilor aduse de către companii, asistăm la o piață organizată, iar fiecare a 9-a mașină este procurată în leasing. Ca valoare bănească, mașinile noi domină, față de mașinile de mâna a doua, însă ca număr mașinile de mâna a doua sunt importate mai multe”, a menționat expertul.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.