România nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei euro. Mesajul tranșant venit de la Comisia Europeană

Șase din cele șapte țări care nu folosesc euro, inclusiv România, care stă cel mai rău, nu sunt încă pregătite să adopte moneda europeană, a declarat miercuri Comisia Europeană. Croația, spune Comisia Europeană, îndeplinește toate criteriile pentru a începe să folosească moneda euro din 2023.

În lumina evaluării Comisiei și ținând seama de factorii suplimentari relevanți pentru integrarea și convergența economică, inclusiv evoluția balanței de plăți și integrarea piețelor de produse, a muncii și a piețelor financiare, Comisia Europeană consideră că Croația îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, a adoptat, de asemenea, propuneri pentru o decizie a Consiliului și un regulament privind introducerea euro în Croația.

Raportul concluzionează că:

Evaluarea Comisiei este completată de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene (BCE), care a fost publicat și astăzi.

1.Doar Croația și Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a prețurilor.

2.Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru supus unei proceduri de deficit excesiv.

3.Bulgaria și Croația sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb.

4.Bulgaria, Croația, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung.

Elementele-cheie ale evaluării celorlalte țări în funcție de criteriile UE

Bulgaria: Legislația băncii centrale a țării nu este compatibilă cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, iar inflația din Bulgaria este prea mare. Bulgaria îndeplinește cerințele privind finanțele publice, rata de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

Republica Cehă: Legile privind banca centrală a acestei țări nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Însă îndeplinește criteriile privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.

Ungaria: Legile privind banca centrală a țării nu sunt compatibile cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea mare și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Îndeplinește însă criteriul privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.

Polonia: Legislația băncii centrale a acestei țări nu este compatibilă cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb sau convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Ea îndeplinește doar criteriul privind finanțele publice.

România: Țara nu îndeplinește niciunul dintre criterii.

Suedia: Legile privind banca centrală din Suedia nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Ea îndeplinește toate celelalte criterii.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat Croația spunând că de astăzi va fi o țară mai puternică:

Astăzi, Croația a făcut un pas semnificativ către adoptarea euro, moneda noastră comună. La mai puțin de un deceniu de la aderarea la UE, Croația este acum pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie. Acest lucru va face economia Croației mai puternică, aducând beneficii cetățenilor, întreprinderilor și societății în general.Adoptarea monedei euro de către Croația va face, de asemenea, euro mai puternic. La douăzeci de ani de la introducerea primelor bancnote, euro a devenit una dintre cele mai puternice monede din lume, îmbunătățind mijloacele de trai a milioane de cetățeni din întreaga Uniune. Euro este un simbol al forței și unității europene. Felicitări, Croația!, a declarat Ursula von la Leyen, potrivit ec.europa.eu.

#Moneda euro #aderare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.