România nu poate rezolva problema infrastructurii la vămi. Soluțiile pe care le propune Bucureștiul

08 Iun. 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Bucureștiul nu poate rezolva deocamdată problema infrastructurii vamale, afirmă Claudiu Ardeleanu, șeful Autorității Vamale din România. Oficialul a declarat în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului discută subiectul și caută soluții eficiente.

Conform lui, responsabilii vamali au ajuns la concluzia că sunt necesare coridoare pentru camioanele goale, cele care transportă mărfuri perisabile și pentru exportatorii care au certificatul de Agent Economic Autorizat. Vameșii din Republica Moldova actualmente analizează asemenea soluții.

De asemenea, Ardeleanu a precizat că ar putea fi implementat un sistem informațional care să permită evaluarea prealabilă a situației la frontieră. În același timp, conform lui, soluții pentru rezolvarea problemei sunt căutate, iar în acest scop a fost solicitat și sprijinul Comisiei Europene.

O altă propunere a Bucureștiului este ca societățile de transport de pe cele două maluri ale Prutului să fie informate din timp despre situația la frontieră. Printre problemele pe care se confruntă este faptul că transportatorii ucraineni care se îndreaptă spre UE nu cunosc toate cerințele referitoare la verificările vamale, dar și faptul că șoferii optează pentru câteva puncte vamale.

„Încercăm să sprijinim pe cât putem aderarea Republicii Moldova la convenția de tranzit comun. Aderarea la această convenție va permite trecerea simplificată a frontierei. Procedurile se vor simplifica mult. Albița-Leușeni este cel mai mare punct de control dintre România și Republica Moldova. Sunt cele mai mari valuri de trafic, dar nu este singurul. Și Giurgiuleștiul este foarte aglomerat. Problemele se leagă mult de cisterne care vin să se aprovizioneze cu carburanți din România. Ele aglomerează mult punctele de control și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare. Suntem conștienți că există probleme. Le-am identificat. Suntem în contact permanent cu colegii de la frontieră. Cautăm soluții unde se poate. Problema infrastructurii nu avem cu să o rezolvăm. Încercăm să găsim soluții alternative, care să permită fluidizarea traficului. Suntem conștienți de nemulțumiri. Sunt justificate. Dorința noastră este sinceră și implicată de a rezolva aceste probleme. Poate nu se vede peste noapte”, a declarat Claudiu Ardeleanu în studioul TVR Moldova.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces.

Între timp, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

24 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.