România nu poate rezolva problema infrastructurii la vămi. Soluțiile pe care le propune Bucureștiul

08 Iun. 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Bucureștiul nu poate rezolva deocamdată problema infrastructurii vamale, afirmă Claudiu Ardeleanu, șeful Autorității Vamale din România. Oficialul a declarat în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului discută subiectul și caută soluții eficiente.

Conform lui, responsabilii vamali au ajuns la concluzia că sunt necesare coridoare pentru camioanele goale, cele care transportă mărfuri perisabile și pentru exportatorii care au certificatul de Agent Economic Autorizat. Vameșii din Republica Moldova actualmente analizează asemenea soluții.

De asemenea, Ardeleanu a precizat că ar putea fi implementat un sistem informațional care să permită evaluarea prealabilă a situației la frontieră. În același timp, conform lui, soluții pentru rezolvarea problemei sunt căutate, iar în acest scop a fost solicitat și sprijinul Comisiei Europene.

O altă propunere a Bucureștiului este ca societățile de transport de pe cele două maluri ale Prutului să fie informate din timp despre situația la frontieră. Printre problemele pe care se confruntă este faptul că transportatorii ucraineni care se îndreaptă spre UE nu cunosc toate cerințele referitoare la verificările vamale, dar și faptul că șoferii optează pentru câteva puncte vamale.

„Încercăm să sprijinim pe cât putem aderarea Republicii Moldova la convenția de tranzit comun. Aderarea la această convenție va permite trecerea simplificată a frontierei. Procedurile se vor simplifica mult. Albița-Leușeni este cel mai mare punct de control dintre România și Republica Moldova. Sunt cele mai mari valuri de trafic, dar nu este singurul. Și Giurgiuleștiul este foarte aglomerat. Problemele se leagă mult de cisterne care vin să se aprovizioneze cu carburanți din România. Ele aglomerează mult punctele de control și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare. Suntem conștienți că există probleme. Le-am identificat. Suntem în contact permanent cu colegii de la frontieră. Cautăm soluții unde se poate. Problema infrastructurii nu avem cu să o rezolvăm. Încercăm să găsim soluții alternative, care să permită fluidizarea traficului. Suntem conștienți de nemulțumiri. Sunt justificate. Dorința noastră este sinceră și implicată de a rezolva aceste probleme. Poate nu se vede peste noapte”, a declarat Claudiu Ardeleanu în studioul TVR Moldova.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces.

Între timp, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.