România nu poate rezolva problema infrastructurii la vămi. Soluțiile pe care le propune Bucureștiul

Bucureștiul nu poate rezolva deocamdată problema infrastructurii vamale, afirmă Claudiu Ardeleanu, șeful Autorității Vamale din România. Oficialul a declarat în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului discută subiectul și caută soluții eficiente.

Conform lui, responsabilii vamali au ajuns la concluzia că sunt necesare coridoare pentru camioanele goale, cele care transportă mărfuri perisabile și pentru exportatorii care au certificatul de Agent Economic Autorizat. Vameșii din Republica Moldova actualmente analizează asemenea soluții.

De asemenea, Ardeleanu a precizat că ar putea fi implementat un sistem informațional care să permită evaluarea prealabilă a situației la frontieră. În același timp, conform lui, soluții pentru rezolvarea problemei sunt căutate, iar în acest scop a fost solicitat și sprijinul Comisiei Europene.

O altă propunere a Bucureștiului este ca societățile de transport de pe cele două maluri ale Prutului să fie informate din timp despre situația la frontieră. Printre problemele pe care se confruntă este faptul că transportatorii ucraineni care se îndreaptă spre UE nu cunosc toate cerințele referitoare la verificările vamale, dar și faptul că șoferii optează pentru câteva puncte vamale.

„Încercăm să sprijinim pe cât putem aderarea Republicii Moldova la convenția de tranzit comun. Aderarea la această convenție va permite trecerea simplificată a frontierei. Procedurile se vor simplifica mult. Albița-Leușeni este cel mai mare punct de control dintre România și Republica Moldova. Sunt cele mai mari valuri de trafic, dar nu este singurul. Și Giurgiuleștiul este foarte aglomerat. Problemele se leagă mult de cisterne care vin să se aprovizioneze cu carburanți din România. Ele aglomerează mult punctele de control și încercăm să găsim soluții pentru fluidizare. Suntem conștienți că există probleme. Le-am identificat. Suntem în contact permanent cu colegii de la frontieră. Cautăm soluții unde se poate. Problema infrastructurii nu avem cu să o rezolvăm. Încercăm să găsim soluții alternative, care să permită fluidizarea traficului. Suntem conștienți de nemulțumiri. Sunt justificate. Dorința noastră este sinceră și implicată de a rezolva aceste probleme. Poate nu se vede peste noapte”, a declarat Claudiu Ardeleanu în studioul TVR Moldova.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces.

Între timp, Natalia Gavrilița susține că a discutat cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#camioane #transportatori #solutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru al patrulea an consecutiv, în luna noiembrie, Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei a desfăşurat campania „Săptămâna Naţională a Bunătăţii”. Ghidaţi de sloganul „Bunătatea începe cu tine”, în perioada 11-17 noiembrie, ONG-urile membre ale Platformei au lansat apeluri către autorităţile locale, instituțiile publice, ONG-uri, agenţi economici și cetățeni pentru a se implica activ în acţiuni filantropice și comunitare.

Astfel, timp de 7 zile, faptele bune au cutreierat Moldova în lung şi în lat. Peste 3000 de persoane de toate vârstele au promovat filantropia şi au îndemnat oamenii să facă parte din această campanie naţională, care răspândeşte bunătate.

Au fost desfăşurate acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, a mediului, a animalelor şi a comunităţilor în care locuiesc. Bătrânii au fost ajutaţi cu munca prin gospodărie, au primit prânzuri calde sau coşuri cu fructe, împărţite de elevi. Unii participanţi şi-au suflecat mânecile şi au salubrizat locurile publice împânzite de gunoaie, alţii au platat copaci și flori.

Activiştii bunătăţii au demarat multiple colectări de fonduri, haine, rechizite şi obiecte uzate, pentru ajutorarea familiilor aflate în dificultate şi a persoanelor social-vulnerabile din comunitate. O altă campanie de colectare de fonduri a fost organizată pentru copiii infectaţi cu tuberculoză, internaţi la Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie.

În cadrul Săptămânii Naţionale a Bunătăţii au fost colectaţi nu doar bani şi haine, dar şi cărţi, pentru a promova cititul în familie şi a creşte generaţii de copii educate şi sănătoase, indiferent de statutul social al familiilor din care provin aceştia.

Faptele bune nu au ocolit nici animalele. Au fost colectate fonduri pentru hrana şi adăpostul acestora, iar câţiva voluntari au construit cuşti şi au hrănit patrupezii fără stăpân, aflaţi pe teritoriul unei Universităţi din Chişinău.

Pentru a promova cultura filantropică şi voluntariatul au fost desfăşurate o serie de lecții publice și concursuri, au fost organizate sesiuni de discuţii pentru a formula recomandări de îmbunătățire a cadrui legal pentru stimularea implicării filantropice, la care au participat deputați, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, ONG-uri și agenți economici.

Campania „Săptămâna națională a bunătății” a fost desfășurată de Platforma pentru Promovarea şi Dezvoltarea Filantropiei cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#filantropie #campanie #Moldova