DCU beneficiază de expertiză internațională în domeniul managementului riscului. Suport de la USAID

Echipa Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) beneficiază de un amplu program de instruire în domeniul managementului riscului, lansat cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA). Programul de instruire, divizat în șase module, este elaborat de către expertul internațional al Proiectului USAID FSTA, Paul Kleinbart, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul managementului riscului și serviciilor financiare, acumulată în cadrul diferitor organizații de profil, printre care Clearstream.

Primele două sesiuni de instruire au urmărit familiarizarea participanților cu particularitățile managementului riscului, fiind vizat atât personalul DCU, cât și membrii organelor de conducere ale DCU. În cadrul acestor sesiuni, au fost analizate cele mai comune riscuri în activitatea depozitarilor centrali, printre care riscurile de piață, de credit și operaționale. Expertul Proiectului USAID FSTA a realizat o descriere detaliată a potențialelor riscuri, precum și a cauzelor care pot conduce la producerea acestora.

Programul de instruiri în domeniul managementului riscului este parte a suportului oferit de către Proiectul USAID FSTA pentru dezvoltarea și extinderea capacităților DCU în domeniul managementului riscului. Organizarea instruirilor în domeniul managementului riscului este prevăzută de Ghidul de proceduri elaborat anterior de către un alt expert al Proiectului – Bertrand Herberich. Ghidul încorporează 10 procese-cheie necesare pentru instituirea unui cadru funcțional de management al riscului, care ar permite monitorizarea și gestionarea eficientă a riscurilor asociate activității de înregistrare, păstrare și decontare a valorilor mobiliare.

Tot în cadrul aceluiași proiect a fost elaborată o Foaie de parcurs detaliată, menită să ghideze DCU în demersurile de stabilire a conexiunilor cu alți depozitari centrali din străinătate. Documentul conține o analiză a operațiunilor curente ale DCU, o strategie de accesare a piețelor de capital internaționale, precum și un set de recomandări de aderare la organizațiile internaționale de profil. Urmare a acestor recomandări, în iulie 2021, DCU a devenit membru cu drepturi depline al prestigioasei organizații europene ECSDA și a lansat un șir de activități care au ca scop consolidarea cadrului intern de risk management.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#instruire #depozitar #USAID

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat