Europa poate scăpa de Putin. Are gaze destule

În apele din jurul Ciprului există rezerve uriașe de gaze, dar o dispută veche cu Turcia împiedică exploatarea lor. În această ecuație intră și Grecia care susține Cipru. Ankara a fost lovită și de sancțiuni din partea UE pentru foraje neautorizate în largul coastei Ciprului.

Europa este disperată să găsească soluții pentru a pune capăt dependenței de gazul rusesc. Există o resursă uriașă, dar neexploatată: apele din jurul Ciprului. Sunt dovezi clare că în zonă există rezerve mari, dar un conflict vechi de zeci de ani între Turcia, Cipru și Grecia împiedică eforturile de extragere a gazului natural aflat sub Marea Mediterană.

Turcia dorește să aibă un cuvânt de spus cu privire la modul în care se obțin profiturile din bogățiile insulei, asigurând că beneficiile vor ajunge la comunitatea cipriotă de orgine turcă.

Ankara dorește, de asemenea, ca orice gaz din regiune să circule pe teritoriul său în drum spre Europa. Atena în schimb, sprijină planurile de a transporta gaze prin Cipru și Grecia.

Mai mult, în 2019, Uniunea Europeană a lovit Turcia cu sancțiuni pentru foraje neautorizate în largul coastei Ciprului.

Tensiuni în creștere

Cipru a anunțat încă de acum 15 ani că ar vrea să înceapă exploatarea, dar până acum toate planurile au fost date peste cap. „În Cipru, nu este nicio surpriză că planurile optimiste s-au prăbușit. Ținând cont de trecutul recent și, în general, de experiența noastră cu Turcia, nu am fost atât de naivi încât să credem că Turcia și-a schimbat peste noapte atitudinea fie față de Grecia, fie față de Cipru”, a declarat Kornelios Korneliou, un înalt oficial al Ministerului Cipriot al Afacerilor Externe, pentru Politico.

În luna martie, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-au întâlnit pentru a discuta despre acest subiect. Două luni mai târziu, Erdogan a întrerupt relațiile cu Mitsotakis, iar autoritățile elene și-au plasat forțele în alertă maximă, invocând amenințări din partea Turicei.

Ciprioții sunt acum îngrijorați de faptul că tensiunile în creștere vor descuraja companiile energetice să mai facă investiții în zonă. „Energia ar putea fi o platformă bună pentru reconciliere în regiuni încărcate din punct de vedere politic, precum Cipru și nu numai, dar, din păcate, a devenit încă un capitol din cartea conflictului”, a declarat Harry Tzimitras, directorul Centrului de Cercetare a Păcii din Oslo din Cipru.

Urmează alegeri

Grecia, Turcia și Cipru vor organiza vor avea alegeri în 2023, astfel că analiștii spun că există o rază de speranță în privința unui acord. Între timp, ciprioții dau vina pe Ankara, spunând că nu văd nicio dorință din partea Turciei de a se ocupa de problema energetică.

La începutul acestui an, ministrul de externe cipriot a prezentat o serie de măsuri de consolidare a încrederii în încercarea de a relua discuțiile de pace cu ciprioții turci, dar acestea nu au funcționat.

#gaze #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.