Ce va face Emmanuel Macron în România și Republica Moldova

Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să efectueze marţi, 14 iunie, o vizită în România.

Liderul de la Élysée se va întâlni cu militari francezi staţionaţi în România -, iar apoi va merge în Republica Moldova miercuri, 15 iunie.

Scopul vizitei în Republica Moldova este de a-şi exprima susţinerea faţă de această ţară afectată de războiul rus din Ucraina, a anunţat vineri, 10 iunie, Palatul Élysée, relatează AFP.

Preşedinţia franceză precizează că o vizită a şefului statului francez în Ucraina urmează să aibă loc la o dată care nu a fost încă stabilită, în momentul în care această vizită îi va fi ”utilă preşedintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski”.

Franţa doreşte ca Ucraina să iasă ”victorioasă” din conflictul cu Rusia, subliniază preşedinţia franceză, răspunzând astfel unor întrebări, în urma unui îndemn al lui Macron de a ”nu umili Rusia”.

”Aşa cum a avut ocazia să spună preşedintele, noi dorim victoria Ucrainei. dorim ca integritatea Ucrainei să fie restabilită. Dorim ca acest conflict, ca acest război al Rusiei împotriva Ucrainei să înceteze cât mai rapid posibil”, declară un consilier prezidenţial.

Franţa se declară pregătită să participe la o ”operaţiune” de ridicare a blocadei portului Odesa, situat în sudul Ucrainei, şi să exporte cereale ucrainene către ţări care au nevoie de acestea.

”Ne aflăm la dispoziţia părţilor pentru ca, în fond, să se creeze o operaţiune care să permită accesul în portul Odesa în deplină siguranţă, adică să treacă vapoare în pofida faptului că marea este minată”, mai declară consilierul prezideţial.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Macron #vizita #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.