Europa poate scăpa de Putin. Are gaze destule

11 Iun. 2022, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iun. 2022, 10:16 // Actual //  bani.md

În apele din jurul Ciprului există rezerve uriașe de gaze, dar o dispută veche cu Turcia împiedică exploatarea lor. În această ecuație intră și Grecia care susține Cipru. Ankara a fost lovită și de sancțiuni din partea UE pentru foraje neautorizate în largul coastei Ciprului.

Europa este disperată să găsească soluții pentru a pune capăt dependenței de gazul rusesc. Există o resursă uriașă, dar neexploatată: apele din jurul Ciprului. Sunt dovezi clare că în zonă există rezerve mari, dar un conflict vechi de zeci de ani între Turcia, Cipru și Grecia împiedică eforturile de extragere a gazului natural aflat sub Marea Mediterană.

Turcia dorește să aibă un cuvânt de spus cu privire la modul în care se obțin profiturile din bogățiile insulei, asigurând că beneficiile vor ajunge la comunitatea cipriotă de orgine turcă.

Ankara dorește, de asemenea, ca orice gaz din regiune să circule pe teritoriul său în drum spre Europa. Atena în schimb, sprijină planurile de a transporta gaze prin Cipru și Grecia.

Mai mult, în 2019, Uniunea Europeană a lovit Turcia cu sancțiuni pentru foraje neautorizate în largul coastei Ciprului.

Tensiuni în creștere

Cipru a anunțat încă de acum 15 ani că ar vrea să înceapă exploatarea, dar până acum toate planurile au fost date peste cap.  „În Cipru, nu este nicio surpriză că planurile optimiste s-au prăbușit. Ținând cont de trecutul recent și, în general, de experiența noastră cu Turcia, nu am fost atât de naivi încât să credem că Turcia și-a schimbat peste noapte atitudinea fie față de Grecia, fie față de Cipru”, a declarat Kornelios Korneliou, un înalt oficial al Ministerului Cipriot al Afacerilor Externe, pentru Politico. 

În luna martie, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-au întâlnit pentru a discuta despre acest subiect. Două luni mai târziu, Erdogan a întrerupt relațiile cu Mitsotakis, iar autoritățile elene și-au plasat forțele în alertă maximă, invocând amenințări din partea Turicei.

Ciprioții sunt acum îngrijorați de faptul că tensiunile în creștere vor descuraja companiile energetice să mai facă investiții în zonă.  „Energia ar putea fi o platformă bună pentru reconciliere în regiuni încărcate din punct de vedere politic, precum Cipru și nu numai, dar, din păcate, a devenit încă un capitol din cartea conflictului”, a declarat Harry Tzimitras, directorul Centrului de Cercetare a Păcii din Oslo din Cipru.

Urmează alegeri

Grecia, Turcia și Cipru vor organiza vor avea alegeri în 2023, astfel că analiștii spun că există o rază de speranță în privința unui acord.  Între timp, ciprioții dau vina pe Ankara, spunând că nu văd nicio dorință din partea Turciei de a se ocupa de problema energetică.

La începutul acestui an, ministrul de externe cipriot a prezentat o serie de măsuri de consolidare a încrederii în încercarea de a relua discuțiile de pace cu ciprioții turci, dar acestea nu au funcționat.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.