Ieșirea din România spre Moldova - un coșmar. TIR-urile așteaptă chiar și 3 zile, coada riscă să ajungă până în Galați

În aproape toate vămile din România sunt cozi interminabile de TIR-uri care așteaptă să iasă din țară, dar cel mai aglomerat este la Vama Siret din Suceava, pe unde se iese spre Ucraina, și în Galați, spre Republica Moldova. Peste 200 de camioane stau la rând pe sensul de ieșire din România pentru a ajunge în punctul de frontieră Galați Rutier. Şirul de camioane nu poate fi cuprins cu privirea, pentru că se întinde pe aproximativ 4 km.

Coada de TIR-uri pe Drumul European 87, care duce spre vama Giurgiulești, din Republica Moldova, crește de la o zi la alta. Dacă situația nu se schimbă, în câteva zile această coadă va ajunge până în municipiul Galați, potrivit unui reportaj difuzat de digi24.ro.

Timpii de așteptare sunt între 2 și 3 zile. Pentru că rămân fără provizii, şoferii se grupează, desprind capul tractor și merg în oraș să cumpere apă și alimente pentru cât mai mulți dintre ei.

– Stau de aseară de la ora 4, am prins coadă de 5 km. Vin de la Ruse, spune un șofer.

– Sunteți gol?

– Nu, sunt încărcat cu mâncare pentru copii, pentru Moldova.

Un alt șofer spune că transportă castraveți de la Matca, din România.

– Ne ducem în Ucraina și ne țin în rând cu toți, chiar dacă avem produse alterabile, nu ne dau voie să trecem fără rând poliția de frontieră, se plânge el.

– Ați încercat să vorbiți?

– Da, am fost aseară și ne-au spus să stăm toți în rând, că stau și cei care duc benzină, motorină, toți stau în rând, așa trebuie să stăm și noi, explică șoferul.

„Timpul de prelucrare a unei declarații vamale la noi este de aproximativ 5-10 minute, însă puteți observa cum camioanele sunt blocate pe pod, din cauza sistemului de garanții din Republica Moldova. Ne străduim să prioritizăm anumite transporturi, acum avem un convoi de 17 camioane ONU cu ajutoare pentru Ucraina. De asemenea, camioanele goale încercăm să le scoatem din rând”, spune șeful vămii Giurgiulești, Dorin Nistor.

Unii dintre şoferi au intrat în România prin vama Oancea din județul Galaţi, unde traficul nu aste atât de aglomerat, pentru că pe acolo se permite doar accesul camioanelor goale.

„Traficul acolo este puțin mai lejer, dar tot stăm și acolo în coadă, cu golul, stăm în coadă ca să intrăm în țară, prindem și 7, și 10, chiar și 15 ore, iar aici (la Galați) stăm cu zilele”, spune un șofer din Republica Moldova.

Pe 6 iunie a început reabilitarea căii ferate cu ecartament larg de tip rusesc. Când va fi gata, o parte din mărfuri vor fi preluate pe rute feroviare, astfel că nu va mai fi pusă atâta presiune pe punctele vamale rutiere.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Galați #cozi #tir #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.