Adevărul despre podul de la Albița! România își ajută confratele

Un nou pod peste Prut va fi construit la Albița-Leușeni pe cea mai tranzitată rută de la frontiera România-Republica Moldova, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu după discuții la Chișinău cu vicepremierul și ministrul Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spânu. Încă de miercuri, o delegație română reprezentată la nivel de secretar de stat și directori în CNAIR participă la discuții cu omologii din Republica Moldova pentru îmbunătățirea transportului de mărfuri și persoane între cele două țări. Una dintre cele mai mari probleme, accentuată de războiul din Ucraina este infrastructura rutieră și feroviară care nu face față volumului mult mai mare din ultimele luni.

În paralel cu reparațiile capitale la Podul peste Prut de la Galați-Giurgiulești (finalizate) Compania de Drumuri a făcut și expertizele tehnice pentru alte trei poduri rutiere : Albița-Leușeni pe DN 24 B, Sculeni DN 24 și Oancea -Cahul DN 26 A, iar pentru cel de la Albița ( Vaslui) experții indicând necesitatea realizării unui nou pod care să preia circulația. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori investiția pentru reparații capitale este prea mare pentru a repara un pod vechi comparativ cu ridicarea unui pod nou. Între principalele teme de discuții s-au aflat noul pod de la Ungheni de pe Autostrada Unirii (A8) (acum pod feroviar) și situația celor trei poduri rutiere destul de vechi :

,,Crearea Comisiei mixte moldo-române pentru implementarea Acordului privind construcția podului Ungheni-Ungheni

Inițierea negocierilor Acordurilor privind reconstrucția sau reabilitarea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut la Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, dar și construcția unui nou pod la frontiera Leușeni-Albița. Partea română a efectuat deja expertizele celor 3 poduri existente, de unde a reieșit că la Leușeni-Albița trebuie realizat un pod nou, iar celelalte două trebuie reabilitate. Tot România realizează studiile de fezabilitate, urmând ca acestea să fie finalizate în acest an. Continuarea conlucrării pentru armonizarea cadrului normativ din domeniul infrastructurii rutiere și absorbția fondurilor europene. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția unor poduri noi peste râul Prut.

De asemenea, au fost discutate problemele de interconectare a sistemului feroviar, în sensul creșterii capacităților de tranzit spre și dinspre Portul Constanța, precum și creșterea fluxurilor de marfă dinspre Portul Giurgiulești din Republica Moldova spre Portul Constanța și Canalul Sulina.” a transmis Scrioșteanu.

Scrioșteanu a mai anunțat că, de la 1 august 2022 se va liberaliza transportul de mărfuri care circulă în prezent cu autorizații „terță țară”, iar de la 1 ianuarie 2023 se va liberaliza transportul de persoane prin servicii regulate.

,,Acordarea a 500 de autorizații transportatorilor moldoveni, pentru anul 2022, pentru serviciile ocazionale neliberalizate în tranzit pe teritoriul României și a 1500 autorizații de tranzit pentru anul 2023; pentru România vor fi acordate 200 autorizații din partea țării noastre.” a mai transmis secretarul de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Albița #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.