Unealta lui Putin ar putea bloca drumul către aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina. Condiția pusă Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a solicitat ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate la UE în același timp cu Bosnia și Georgia, potrivit agenției maghiare de presă Híradó, citată de publicația ucraineană Babel.

Luni, premierul Ungariei a participat la o videoconferință de pregătire a summitului UE de joi și vineri, inițiată de președintelui Consiliului European, Charles Michel, alături de șefii de guvern din Belgia, Bulgaria, Estonia, Luxemburg și Malta.

La Consiliul European este așteptată o decizie legată de cererile depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, privind acordarea statutului de țări candidate.

La videoconferință, Charles Michel a declarat că ”este timpul să recunoaștem perspectiva europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei”. În schimb, preşedintele Consiliului European a făcut invitația de a acorda statutul de candidat doar pentru Ucraina și Moldova.

Condiția pusă de Orban este imposibil de îndeplinit, ținând cont că Georgia este considerată extrem de îndepărtată de perspectiva europeană, iar Bosnia este măcinată de tensiuni interetnice alimentate de Serbia și Rusia, notează Digi24.

Recomandările Comisiei Europene

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de țări candidate pentru Ucraina și Republica Moldova, în cazul Georgiei subliniind că mai sunt necesare reforme.

„Pentru a reuşi, ţara trebuie acum să se unească din punct de vedere politic, pentru a proiecta o cale clară către reforma structurală şi către Uniunea Europeană – o cale care să stabilească în mod concret reformele necesare, să implice societatea civilă şi să beneficieze de un sprijin politic larg”, a spus preşedintele executivului blocului, Ursula von der Leyen.

Comisia a recomandat ca Georgiei să i se „ofere perspectiva de a deveni membru al Uniunii Europene”, o situaţie care însă nu are valoare juridică.

Luni seară, la Tblilisi a avut loc o manifestație amplă, zeci de mii de oameni cerând în stradă primirea Georgiei în UE.

Potrivit legislației europene, Ungaria poate face uz de dreptul său de veto pentru a bloca acordarea statutului de țări candidate pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Orban #aderare #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinte american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor impune un tarif suplimentar de 10% pentru orice țară care se aliniază politicilor „anti-americane” promovate de grupul BRICS, în contextul în care liderii acestuia s-au reunit duminică la Rio de Janeiro, Brazilia, notează Reuters.

Declarația a fost făcută pe platforma Truth Social la doar câteva ore după lansarea oficială a summitului BRICS, unde membrii – printre care Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – au criticat, într-o declarație comună, creșterea tarifelor vamale și impactul acestora asupra comerțului global, într-o aluzie directă la politica protecționistă a lui Trump.

Summitul din Brazilia are loc pe fundalul ambițiilor BRICS de a se consolida ca voce a Sudului Global și de a promova o reformare a guvernanței globale, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate ONU și al Fondului Monetar Internațional. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a comparat rolul BRICS cu cel al Mișcării de Nealiniere din perioada Războiului Rece, declarând că blocul trebuie să reflecte „noua realitate multipolară” a lumii.

Participarea liderilor a fost parțial afectată de tensiuni geopolitice: președintele chinez Xi Jinping a trimis în locul său premierul, iar Vladimir Putin participă online, fiind vizat de un mandat internațional de arestare pentru crime de război în Ucraina.

Declarația finală a summitului a condamnat atacurile asupra infrastructurii civile și a instalațiilor nucleare din Iran, a exprimat îngrijorare profundă pentru situația palestinienilor din Gaza și a condamnat un atac terorist petrecut în regiunea administrată de India din Kashmir. Liderii BRICS și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru aderarea Iranului și a Etiopiei la Organizația Mondială a Comerțului.

În paralel, summitul a inclus discuții despre inteligența artificială, solicitând protecții împotriva utilizării abuzive și colectării excesive de date, precum și despre lansarea unui mecanism de garantare financiară în cadrul Băncii de Dezvoltare a BRICS pentru reducerea costurilor de finanțare.

Trump, care intenționează să finalizeze o serie de acorduri comerciale până pe 9 iulie, nu a clarificat ce înseamnă exact „politici anti-americane”, dar amenințarea sa vine pe fondul extinderii BRICS, care a inclus recent țări precum Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Arabia Saudită nu a formalizat încă aderarea, iar alte aproximativ 30 de state și-au exprimat interesul de a deveni membre sau partenere.

În timp ce BRICS își propune să devină o alternativă la forumurile occidentale precum G7 și G20, poziția agresivă a lui Trump sugerează o escaladare a tensiunilor comerciale internaționale în pragul unei noi polarizări globale.